Pe 6 august 2010, ora 13:30, la Brukenthal National Museum/Contemporary Art Gallery (Str. Tribunei Nr. 6, Sibiu) are loc vernisajul expoziţiei curatoriate de Andrei Crăciun, “Destroying Public Harmony”. Totodată va fi lansată publicaţia cu acelaşi titlu, bilingv (română-engleză), cu texte de Andrei Crăciun, Doina Petrescu şi Rainer Ganhl. Artiştii care expun: Etcetera presents the International Errorists (AR), Rainer Ganahl (A/US), Ciprian Homorodean (RO/BE), Martin Krenn (A), Ahmet Ogut (TR/NL), Cătalina Niculescu (RO/UK). Expoziţia rămâne deschisă în perioada 6 -29 august 2010.
Armonia socială este problematică la nivelul responsabilităţii sociale şi al implicării individului în comunitate. Dincolo de etimologiile cuvântului şi plaja variată de sensuri ale armoniei sociale, modul de a acţiona al individului în comunitate trebuie să respecte toate criteriile, dogmele şi standardele morale impuse pentru ca input-ul să nu deranjeze bunăstarea socială (dictată de binele comun). Armonia socială este un termen vast, complicat şi cu multe subterfugii şi găsesc interesant de urmărit momentul intrărilor/ieşirilor dintr-un grup uman compact şi modalitatea în care aceste turbulenţe modifică caracterul general al noţiunii.
“Destroing Public Harmony” folosindu-se de caracterul aparent utopic, vag şi compromis, al noţiunii de armonie, sub umbrela diversităţii de sensuri atribuite, îşi propune sp intervinp în cadrul unei comunităţi armonioase, Sibiul, creând o platformă care să dezbată condiţiile în care publicul se manifestă în comunitatea sa, precumş modalitatea în care el este dispus la contra-armonie, fie ea revoluţie, revoltă, spaimă socială, nelinişte. Distrugând o aparentă armonie socială nu riscăm nimic, ca cetăţeni avem dreptul la răsfrângere, revoltă şi răzbunare împotriva comunităţi, bisericii, statului ş.a.m.d.
“Avem interdicţii, reguli şi standarde sigur, dar nu mai avem prevederi, avem sentimente morale, dar nu mai suntem datori, ne-am împăcat cu Iisus, dar nu mai avem predici despre datoria omului şi a cetăţeanului. Nu trăim într-o societate în care totul este permis, ci într-o societate a unei “morale fără obligaţie şi fără sancţiune“, a spus filosoful Jean-Marie Guyau.
“Noi nu este pluralul lui eu, nu este un rezultat de însumare. Relaţia cu Celălalt nu este ireversibilă, şi este în mod esenţial neegală: “Eu are întotdeauna o responsabilitate mai mare decât a tuturor.”, a scris filosoful Emanuel Levinas.
“Există un război între eu şi lume. Întotdeauna lumea va câştiga. Armonia socialp este intangibilă şi prin urmare invincibilă. “, a scris Andrei Craciun în textul apărut în „Destroing Public Harmony”, publicaţia expoziţiei.
Andrei Crăciun (n. 1988) este curator, teoretician. A studiat arhitectura şi, recent a început să studieze istoria artei la Universitatea din Bucureşti. Practica şo cercetarea sa se concentrează pe relația dintre arhitectura, politica şi sfera socială. În acelaşi timp este interesat de ariile de legatură dintre activism, gender, ca şi de arhitectura participativă. Printre ultimele sale proiecte curatoriale se află „100 de minute româneşti”. Din 2008 a fost numit coordonator al centrului de artă şi cultură contemporană PAVILION UNICREDIT şi în 2010 a fost assistant curator al BUCHAREST BIENNALE 4. În prezent lucrează la un nou proiect curatorial „Utopia of Exotic” pentru Pavilion UniCredit. Trăieşte şi lucrează în Bucureşti.
Proiectul „Destroing Public Harmony” este susţinut de “PAVILION – journal for politics and culture”.
