Astăzi, 11 iunie 2010, ora 13:00, la standul Editurii Tritonic, în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest 2010, are loc lansarea volumelor “Limba de lemn în presă” şi “Jurnalism în exil şi diaspora” — coordonator: prof. univ. dr. Ilie Rad şi “Interviu”: recurs la memoria colectivă – coordonator: prof. Gabriela Rusu Păsărin.
Despre volumul “Limba de lemn în presă”, Ile Rad, coordonatorul său scria: “Cartea de faţă reprezintă pentru mine nu numai un demers ştiinţific, ci şi unul afectiv. În mai 1977, publicasem, în revista “Viaţa studenţească”, articolul “Cum vorbim în şedinţe” (repede preluat şi de Echinox, o lună mai târziu, ambele reviste fiind renumite pentru spiritul lor de frondă faţă de regimul comunist). Nu ştiam atunci de existenţa conceptului „limbii de lemn”, a cărei manifestare o sesizasem mai ales în limbajul activiştilor de partid. Cred că acel articol a fost primul din spaţiul cultural românesc, care a atras atenţia asupra fenomenului lingvistic ca atare. Cel dintâi studiu despre „limba română de lemn” a fost scris în 1991, de Tatiana Slama-Cazacu.
La un interval de 32 de ani (octombrie 2009), am avut şansa organizării unui simpozion naţional, cu participare internaţională, dedicat limbii de lemn în presă – ieri şi azi. Au participat la acest simpozion unii dintre cei mai importanţi lingvişti români ai momentului (D. Irimia, Tatiana Slama-Cazacu, Rodica Zafiu, Ioana Vintilă-Rădulescu, Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Nicolae Felecan, Ionel Funeriu), scriitori şi jurnalişti cunoscuţi (Lavinia Betea, Nicolae Melinescu, Doina Ruşti, Gabriela Rusu-Păsărin, Mariana Cernicova, Dan Alexandrescu), critici şi istorici literari (Mihaela Albu, Mircea Popa, Ilie Rad), cadre didactice sau cercetători (Daiana şi Oliviu Felecan, Doina Rad, Nicoleta Mihai), precum şi profesorul spaniol Luis Veres.
Lucrărilor semnate de aceşti autori li se adaugă ancheta realizată de Consiliul Naţional al Audiovizualului, cu tema “De la limba de lemn la limba de prompter”, la care au răspuns nume importante ale sferei publice româneşti (Ioana Avadani, Ana Blandiana, Daniela Zeca-Buzura, Marina Constantinescu, Mircea Diaconu, Şerban Iliescu, Dan Horia Mazilu, Dan C. Mihăilescu, Ioan Pânzaru, Andrei Pleşu, Valeria Guţu Romalo, Romulus Rusan, Marius Sala, Constantin Bălăceanu Stolnici, Cristian Tabară şi Rodica Zafiu).”
