În colecţia “Spaţii publice” a Editurii Humanitas a apărut de curând volumul “Globalizarea nimicului. Cultura consumului şi paradoxurile abundenţei” de George Ritzer, în traducerea din engleză a Ralucăi Popescu.
În volum, autorul ne explică cum “Lumea socială este caracterizată tot mai mult de „nimic“.
Tot mai mulţi oameni îşi caută satisfacţia în consum, însă a devenit evident că acesta nu poate oferi sensurile şi recompensele care până acum erau obţinute prin muncă. Dimpotrivă, indiferent cât consumăm, indiferent cât de mult ajungem să cumpărăm, nu facem decât să ne adâncim şi mai mult într-o spirală fără sfârşit a frustrării. Căci obiectul consumului nostru este tocmai nimicul produs în serie, o masă amorfă de lucruri care vin de nicăieri şi sunt produse oriunde.
Nu mai avem timp. Acesta este paradoxul: suntem atât de ocupaţi, încât ne-am descotorosit de tot ceea ce ne umplea timpul într-un mod semnificativ, iar ceea ce am pus în loc nu ne va mai oferi satisfacţiile pe care le obţineam din toate acele lucruri pe care le-am lăsat deoparte. Ne-am aruncat cu capul înainte spre nimic. Dar ce vom face atunci când această epoca a prosperităţii va lua sfârşit, aşa cum se întrevede deja?”
George Ritzer (n. 1940) este unul dintre cei mai cunoscuţi sociologi contemporani, cu contribuţii esenţiale în sociologia consumului, teoria globalizării, metateorie sociologică, teorie socială modernă şi postmodernă. Celebritatea sa a depăşit graniţele lumii academice odată cu “Mcdonaldizarea societăţii” (The McDonaldization of Society, 1993), bestseller tradus până acum în cincisprezece limbi şi care, alături de alte volume ale sale, cum ar fi “Globalizarea nimicului” (The Globalization of Nothing, 2004, 2007), “Enchanting a Disenchanted World: Revolutionizing the Means of Consumption” (1999) sau “Expressing America: A Critique of the Global Credit-Card Society” (1995), adânceşte explorările sociologice ale unor autori precum Max Weber sau Jean Baudrillard. Ritzer reconceptualizează universul în care trăim, descriind modul în care lumea obiectelor modifică relaţiile dintre oameni şi semnificaţia interacţiunilor sociale. În impresionanta sa bibliografie un loc central îl ocupă cele trei enciclopedii de sociologie pe care le-a coordonat, printre care şi “Blackwell Encyclopedia of Sociology”, în unsprezece volume. În prezent este distinguished professor la Universitatea Maryland.
