Astăzi, 9 iunie 2010, ora 10:00, în Sala de Consiliu a Facultății de Litere (Str. Edgar Quinet, nr. 5-7, Bucureşti), Centrul “Tudor Vianu” al Universității București (director Mircea Martin), tutelează simpozionul şi lansarea volumului “Idolii Forului” coordonat de Sorin Adam Matei şi Mona Momescu, Editura Corint. Sponsorul evenimentului: revista “Observator cultural”. În cadrul Bookfest, volumul va fi lansat vineri, 11 iunie 2010, ora 16:00, la standul Grupului Editorial Corint, pavilion 15, Romexpo, lansare urmată de o sesiune de autografe.
„Idolii Forului” este o carte care demonstrează nevoia de a avea o clasă de mijloc în cultură şi societate. Cartea răspunde la întrebarea de ce o clasă de mijloc a spiritului este de preferat “elitei” intelectualilor publici? Este ideea de intelectual public, enciclopedic, fără o specializare dată, perimată în secolul 21? Poate amâna fascinația publică față de ideea de intelectual ”enciclopedic” amator remodernizarea Estului Europei și a României?
Sorin Adam Matei, universitar american și autorul volumului ”Boierii minții”, coordonează împreună cu Mona Momescu, lector la Universitatea Ovidius, Constanţa şi lector de limba română la Columbia University, un volum colectiv ce va da răspunsuri concrete și uneori incomode la aceste întrebări. Volumul este produsul colaborării acestora cu 13 specialiști din domeniile social, politic, literar, jurnalistic și filozofic: Michael Shafir, Adrian Gavrilescu, Daniel Barbu, Caius Dobrescu, Mircea Flonta, Gabriel Andreescu, Stelu Șerban, Lucian Nastasă Kovacs, Marius Ghilezan,Vasile Morar, Bruno Ștefan, Alexandru Matei și Istvan Aranyosi.
Firul roșu al acestui volum pleacă de la constatarea formulată în ”Boierii minții” de Sorin Adam Matei, anume că societățile paramoderne, cum ar fi și România, sunt în continuare fascinate de mistica intelectualului public, fără specializare precizată, și că enciclopedismul acestuia, uneori amator, este echivalat automat cu genialitatea. Specialiștii, pe de altă parte, sunt descurajați de a deveni factori activi în viața socială. Aceasta duce la discurs și practici sociale premoderne, tributare idolilor gândirii scolastice, universaliste, mai degrabă specifice evului mediu. Pe scurt, ”elitele” pun în umbră clasa de mijloc a spiritului și blochează modernizarea societății.
Printr-o radiografie extrem de clară a tradiţiei intelectualului public în spaţiul românesc şi a comportamentului “elitei” intelectualilor publici, autorii explică de ce s-a ajuns ca în România locul curentelor de idei să fie luat de chemări le reînnoire socială în cheie teologală; de ce intelectualii publici au devenit funcționari politici, anulându-și funcția critică; de ce opera filozofilor de ”elită” este nulă pe plan internațional; de ce etica intelectuală ar trebui să includă toleranța și dialogul, nu exclusivimul; ori de ce pericolul unui derapaj ortodoxist, extremist, de genul anilor 30, nu a trecut încă. Volumul “Idolii Forului” oferă busola necesară pentru a ieși din acest hățiș de idei și pasiuni. Un contramodel cultural: “clasa de mijloc a spiritului”.
Pentru că intelectualul public român mai face greşeala de a confunda genialitatea cu o cultură enciclopedică, pentru că modelul de educaţie Maestru-Discipol de tip feudal mai inspiră încă ideologia cunoaşterii, pentru că grupurile de prestigiu mai scot şi în mileniul trei din paraclisele cunoaşterii icoane cu profeţi infailibili, pentru că idolatria e cult de stat în România, cei 15 coautori ai volumului “Idolii Forului” analizează fantomele din altar și oferă un contramodel cultural credibil. Autorii nu doar critică modelul iezuit, uneori dogmatic al canonului cultural românesc, îşi propun chiar să anunţe iminenta apariţie publică a „clasei de mijloc a spiritului,” formată din specialişti ce cunosc şi admit limitele cunoaşterii umane, sunt deschişi confruntărilor de idei şi sunt mai bine pregătiţi, în acord cu nevoile româneşti de intrare în normalitate.
Volumul este cea mai autentică chemare la normalitate din ultimii douăzeci de ani. Este produsul unui grup format în majoritate din autori cu vederi liberale. Volumul arată că statu quo-ul românesc nu este intangibil şi că ideile de centru sau de centru dreapta nu ar trebui să constituie un monopol. Este un model de dialog social între curente ideologice, opinii culturale și generații intelectuale.
