Mâine, 13 mai 2010, cu începere de la ora 10:00, la sediul Asociaţiei Scriitorilor din Voivodina (str. Braće Ribnikar, nr. 5, Novi Sad), are loc Simpozionul Internaţional dedicat operei literare a poetului Ioan Flora (1950-2005): “Ioan Flora, poet, traducător, redactor”.
Evenimentul este organizat de “Centrul pentru dialogul culturilor” (Preşedinte Pavel Gătăianţu) şi „Asociaţia Scriitorilor din Voivodina” (Preşedinte prof. dr. Nikola Strajnić), Novi Sad. În cadrul evenimentului vor fi prezentate mai multe lucrări despre opera scriitorului Ioan Flora: “Ioan Flora între literatura sârbă şi română”, „Ioan Flora între verism şi poezie critică”, „Neoavangarda românească şi poezia lui Ioan Flora”, „Imagini regionale şi aspecte universale în poezia lui Ioan Flora”. Articolele vor fi publicate în revistele “Europa” şi „Zlatna Greda”.
Ioan Flora a apărut pe scena literară în anii şaptezeci ai secolului trecut şi s-a afirmat pe plan literar în deceniul următor. La început a fost activ în cadrul literaturii române din Voivodina, iar apoi a activat ca scriitor român în cadrul culturii sârbe. Ultimii ani din viaţă i-a petrecut la Bucureşti, unde a fost angajat ca redactor la Muzeul Literaturii Române, apoi a ocupat postul de secretar al Uniunii Scriitorilor din România. A fost unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai fostei Iugoslavii. Începând cu primul său volum de poezii Valsuri (Libertatea, 1970) şi traducerea sa în limba sârbă Rimbaud sau altcineva (Bagdala, 1975), şi continunând pe o perioadă de trei decenii, Ioan Flora s-a făcut cunoscut printr-o voce autentică şi severă, cu un limbaj critic şi ironic asupra vieţii contemporane, a introdus o nouă perspectivă în înţelegerea şi folosirea limbii poetice. Bazându-se pe experienţele poeziei tradiţionaliste, neoavangardiste şi concretiste, Ioan Flora a readus puterea exprimării poetice precum şi relaţia faţă de realitate şi puterea pierdută a mărturiilor. A luat parte la diverse mişcări postavangardiste şi este unul dintre fondatorii clocotrismului, ai art performance-ului activist, care a fost foarte cunoscut în anii optzeci ai secolului trecut la Belgrad. Ca traducător, a contribuit la receptarea literaturii sârbe în cultura română, iar de mare importanţă sunt traducerile sale din poezia lui Vasko Popa în limba română, Antologia poeziei sârbe (sec. XIII-XX). Ioan Flora este o apariţie literară şi culturală de anvergură, iar despre activitatea sa bogată şi contribuţia lui în cadrul culturii sârbe şi române se pot realiza cercetări aprofundate şi de valoare.
