spot_img

Ministrul Kelemen Hunor despre atragerea de fonduri europene pentru cultură şi rolul lor pe timp de criză

De curând, în 17 mai 2010, la sediul MCPN au avut loc dezbateri şi conferinţe despre problematica reducerii bugetului ministerului la capitolul bunuri şi servicii de unde s-au putut finanţa până acum evenimente şi proiecte culturale. Tema discutată recent a fost: “Fondurile comunitare: banii noştri „recuperaţi” prin proiecte valabile”.

Aceste discuţii s-au soldat cu următoarele concluzii: atragerea atenţiei creatorilor şi operatorilor din domeniul culturii asupra posibilităţilor de finanţare existente din fonduri europene nerambursabile; contribuţia instituţiei MCPN în atragerea acestor fonduri: co-finanţare pentru proiectele declarate câştigătoare de către UE şi consultanţă prin Centrul de Consultanţă pentru Programe Europene, aflat în subordinea MCPN.
Ministrul Kelemen Hunor s-a referit, în cadrul conferinţei, şi la câteva lucrări finalizate sau în curs de demarare ale ministerului din fonduri externe rambursabile prin Unitatea de Management al Proiectului: lucrările de la Muzeul Naţional de Artă al României – Muzeul Colecţiilor de Artă au fost finalizate la termen şi vor fi recepţionate în această săptămână, iar în perioada următoare vor fi demarate lucrările de consolidare şi restaurare la clădirea Direcţia Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional din Călăraşi, imobil monument-istoric. Ministrul a vizitat pe 13 mai 2010 şantierul de la Biblioteca Naţională a României. „Se munceşte intens, suntem în grafic şi până în septembrie 2011 vom finaliza lucrările. Sper, ca începutul anului 2012 să fie un început şi pentru Biblioteca Naţională, în noua clădire de pe Bulevardul Unirii” – a mai precizat ministrul.

„Regret că cei care au negociat tratatul de aderarea a ţării la Uniunea Europeană nu au pregătit un Program Operaţional pe cultură pentru România. Sper ca în perioada 2014-2020 să avem un astfel de Program, problemă pe care am exprimat-o săptămâna trecută şi la Întâlnirea Consiliului de Miniştrii ai Culturii de la Bruxelles” – a spus Kelemen Hunor despre scopurile pe termen lung ale ministerului, referindu-se la posibilităţile operatorilor culturali din România în privinţa accesării fondurilor europene.

În conferinţa de presă au fost prezentate trei exemple de bună practică în privinţa absorbţiei acestor fonduri europene. Detalii despre cadrul general al fondurilor europene pe cultură a oferit Vladimir Simon, directorul Centrului de Consultanţă pentru Programe Europene, care a prezentat programele Cultura (2007-2013), Media (2007-2013) şi Europa pentru cetăţeni. Exemplele au fost prezentate de: Hegedűs Csilla, consilier al ministrului, care a vorbit despre fondurile câştigate pentru proiectele de restaurarea şi revitalizare a Castelului Bánffy de le Bonţida, Tudor Giurgiu, directorul Festivalului Internaţional de Film – Transilvania (TIFF), care a trecut în revistă finanţările obţinute prin Programul Media pentru promovarea de filme şi Dragoş Neamu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România care a prezentat fondurile atrase pentru realizarea unor programe literare interactive şi internaţionale.

„Fundaţia Transylvania Trust, concesionar al Castelului Bánffy de le Bonţida, este câştigătoarea a şase proiecte finanţate de UE – două din programele de preaderare, trei din Programul Cultura şi unul prin Programul Europa pentru Cetăţeni”, a precizat Hegedűs Csilla, directorul fundaţiei. „Scopul nostru a fost acela de a specializa muncitori în domeniul restaurării monumentelor istorice” – a mai spus consilierul ministrului, prezentând şi un program pilot, Ziua patrimoniului, destinat copiilor şi desfăşurat în incinta castelului restaurat de la Bonţida, care va deveni un centru educaţional pentru întreaga regiune.

Tudor Giurgiu a considerat că Programul Media oferă o sumedenie de posibilităţi pentru dezvoltarea proiectelor de film, promovarea şi distribuirea filmelor, pentru traininguri, dar şi pentru organizarea de festival. „Sprijinul Programului Media destinat festivalurilor de film înseamnă automat difuzare şi o lărgire a razei de operatori culturali care difuzează film european” – a subliniat Tudor Giurgiu. Programul Media TIFF a obţinut finanţare de 35 mii de euro pentru ediţia din 2008. Printr-un proiect multianual, începând din 2009, festivalul primeşte aproximativ 75 mii de euro, sursă sigură pentru bugetul festivalului.
Dragoş Neamu a prezentat două proiecte europene, pe care Muzeul Literaturii Române le-a administrat în calitate de lider. Primul proiect era unul literar interactiv şi multimedia finanţat prin Programul Cultura 2000. „Era primul proiect prin care am realizat şi faptul că este, încă, singura posibilitate prin care ne putem realiza ideile pe bani mai mulţi decât cei pe care îi putem primi de la instituţiile tutelare” – a conchis Dragoş Neamu. Cel de-al doilea proiect se intitula U.R.M.E (Urban Remembrance and Memory of Europe) prin care au fost realizate şapte trasee literare în diferite oraşe europene. Proiectul este considerat un exemplu de bună practică la nivel european, exemplificând parteneriatul a şapte instituţii din întreaga Europă.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508