Cristina Poterăşoiu, Directorul Executiv al Asociaţiei Editorilor din România, ne-a trimis la redacţia AgenţiadeCarte.ro un nou reportaj al celei de a II-a ediţii a Târgului de carte “Aer de carte…la Palat”, desfăşurat în weekendul 22-23 mai 2010.
“Am mai petrecut un weekend la Palat. Împreună cu cel de săptămâna trecută, constituie prima ediţie a târgului de carte ”AER de carte… la Palat”, organizat de Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Asociaţia Editorilor din România.
De data asta, soarele a vizitat târgul de carte doar ’pe alocuri’. În rest, putem spune că manifestarea noastră s-a aflat ‘sub semnul ploii’. Muzeul Naţional Cotroceni a fost din nou o gazdă impecabilă, primind standurile editurilor: Humanitas, Rao, Curtea Veche Publishing, Ad Libri, Monitorul Oficial, Vremea, Paralela 45, Universitatea din Bucureşti, Corint, Niculescu, Art, Librăriile Humanitas, Vivaldi, Vinea în holul care duce spre „Trapeză”.
Ansamblul arhitectonic Cotroceni respiră istorie românească. Mai mult de 3 secole… Construcţia palatului a început în timpul lui Şerban Cantacuzino, domn al Ţării Româneşti în perioada 1678 – 1688. De atunci se păstrează şi „Trapeza” – sala de mese, construită în stilul autohton al acelor vremuri.
În „Trapeză” s-a desfăşurat dezbaterea „Neamul românesc în vârtejul istoriei” (22 mai). De cum ne-am aşezat la ‘masa rotundă’ a discuţiilor, ploaia s-a dezlăţuit cu o asemenea putere încât ne-a obligat, aproape, la tăcere. Zăgazurile cerului se rupseseră, iar tunetele ne îndemnau să luăm aminte la istoria învolburată a neamului nostru românesc.
Organizatorii au fost onoraţi de prezenţa invitaţilor care au susţinut dezbaterea: distinşii domni profesori: Alex Mihai Stoenescu, Mihail Zahariade şi Adrian Majuru. Moderator ad-hoc, autoarea acestor rânduri îşi cere scuze pentru eventualele stângăcii datorate emoţiei copleşitoare de a-i avea parteneri de dialog.
Domnul profesor Alex Mihai Stoenescu a dezvăluit auditoriului că pregăteşte publicarea unui Tratat de istoriografie; de-a lungul cercetărilor sale, a parcurs manuscrise rare precum cel al „Iliadei” – capodopera homeriană, cel al „Principelui” lui Niccolò Machiavelli şi foarte multe altele, descoperind diferenţe între consemnările acestora şi forma în care circulă faptele de istorie în popor – vulgata istorică. Domnul Stoenescu a prezentat informaţii extrem de interesante cu privire la contextul istorico-politic internaţional actual.
La întrebarea moderatorului: Este adevărat ca istoria se repetă, aşa cum se spune, implacabil, în datele ei esenţiale? domnul Mihail Zahariade, Director al Centrului de Tracologie, a răspuns afirmativ, analizând comparativ experienţa contemporană a formării Uniunii Europene cu ceea ce a realizat, în antichitate, Imperiul Roman. O analiză profundă, urmărită cu atenţie de toţi cei prezenţi.
Referindu-se la titlul temei, domnul profesor Adrian Majuru, a pornit – aparent de la un joc de cuvinte „vârtejul istoriei –vortexul istoriei” o discuţie plină de semnificaţii: vortexul atrage totul in centrul său cauzând o prăbuşire gravitaţională similară imploziei. Domnul Majuru ne-a atenţionat că „istoria însăşi oferă şi instrumentele de «fabricare» a istoriei”, invitând totodata auditoriul să adreseze întrebări care, de altfel, nu au întârziat să apară.
Ce am reţinut? Că atunci „când te raportezi la istoria patriei tale, ai cu ce să te identifici” (cum spunea Părintele Iustin Pârvu), că falsele valori trasate drept norme ale ‘normalului’ se autodizolvă numai într-un mediu educaţional serios în care tradiţia susţine modernul, iar acesta, la rândul său, îşi extrage seva din realizările iluştrilor înaintaşi.
Ce regret avem? Că, deşi invitate, au lipsit de la o excepţională lecţie de istorie liceele bucureştene. Am fi dorit să-i avem printre noi, la dezbatere, şi pe studenţii Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Sperăm că vor veni la alte manifestări de gen, organizate, poate, chiar în cadrul Salonului de Carte Bookfest 2010. Altfel, pe cine să întrebăm dacă, la nivelul fiecărui român, responsabilizarea faţă de propria ţară (şi de istoria Ei) mai există sau a căzut în desuetitudine?…
Mulţumiri gazdei noastre, Muzeul Naţional Cotroceni.”
Cristina Poterăşoiu
