Astăzi, 26 aprilie 2010, ora 18:00, în Glam Cafe din Iaşi (Bd. Carol I nr.27, în incinta Camerei de Comerţ şi Industrie), actorii Radu Ghilaş şi Livia Iorga vor citi pasaje din cărţile Hertei Müller, “Animalul inimii” şi “Regele se-nclină şi ucide”, după care va urma o dezbatere publică despre opera şi temele favorite ale autoarei şi despre relaţia acesteia cu ţara ei de origine, România. La eveniment participă lect. dr. Ana Maria Pălimariu de la Catedra de Germanistică şi conf. dr. Antonio Patraş, critic literar şi conferenţiar la Catedra de Literatură Română. Acest eveniment are loc în cadrul proiectului Cafe Kultour şi este realizat de Editura Polirom şi Centrul Cultural German din Iaşi.
“Animalul inimii” a fost premiat în 1998 cu prestigiosul International IMPAC Dublin Literary Award.
„Fiecare carte a acestei scriitoare germane născută în Banatul românesc, indiferent de genul abordat, poartă amprenta terorii secrete care nu poate fi ştearsă din memoria ei. În cărţile Hertei Müller, Securitatea nu este doar o instituţie represivă, ea îmbracă toate aspectele răului uman: de la umilinţă şi hărţuire până la frică, tortură şi moarte. De aceea, dialogurile ei cu Securitatea nu se limitează la obişnuitele anchete care apar de obicei ca trase la indigo în majoritatea cărţilor pe această temă. La Herta Müller răul se arată ca o premoniţie în fiecare detaliu al lumii înconjurătoare: sunt mesaje secrete în plante, în obiecte, în ritualurile zilei, graiuri ascunse pe care numai ea le ştie vedea şi de aceea textul însuşi pulsează de senzori care semnalizează alarma. Cea mai complexă şi mai completă carte a Hertei Müller este în acest sens “Animalul inimii”, o carte care te învaţă să rezişti, să te salvezi, să trăieşti.” scria Nora Iuga despre carte.
Volumul “Regele se-nclină şi ucide”, apărut în 2003 în Germania, cuprinde o selecţie de nouă texte care se constituie într-un fragmentarium autobiografic. Este vorba de câteva texte literare de o mare forţă sugestivă. Ele se referă toate (chiar şi cel intitulat „La noi în Germania”), direct şi indirect, la perioada trăită de Herta Muller în România anilor ’70 şi ’80, adâncind fondul biografic personal în care experienţa determinantă o reprezintă cea a totalitarismului. Reacţiile autoarei – ţinută de Securitate sub o observaţie strictă –, psihologia victimei sub dictatura anilor Ceauşescu, producerea sistematică a fricii, alterarea relaţiilor dintre oameni, climatul de suspiciune reciprocă –, toate acestea sunt descrise cu o agerime „rea” a privirii, cu inteligenţa (critică şi autocritică) sclipitoare, cu scepticism.
Herta Müller s-a născut în 1953 în Banat, şi a emigrat în Germania în 1987, devenind una dintre cele mai apreciate scriitoare în spaţiul de limbă germană, dar şi în alte ţări europene. Cotidiene importante precum Neue Zurcher Zeitung sau Die Welt i-au consacrat ample editoriale, iar prestigioasa revistă literară TEXT+KRITIK, care editează numere monografice dedicate exclusiv vârfurilor literaturii germane şi mondiale, i-a dedicat Caietul 155/2002. De la data stabilirii ei în Germania a fost distinsă cu numeroase şi importante premii germane şi internaţionale, printre care: „Ricarda Huch”, 1987, „Kleist”, 1994, „Joseph Breitbach”, 2003; Premiul european „Aristeion”, 1995, şi „IMPAC Dublin” Literary Award, 1998; Premiul Würth (2006). Herta Müller a primit Premiului Nobel pentru Literatură în 2009.
