Astăzi, 18 aprilie 2010, ora 14:00, în “Lăptăria lui Enache” (Teatrul Naţional Bucureşti) are loc spectacolul “Dragostea durează trei ani”, regia Chris Simion. Piesa împlineşte duminică patru ani şi şapte zile de când se joacă cu regularitate în Bucureşti şi în ţară. Pe 4 mai 2010, se sărbătoresc fix patru ani de la premiera oficială a spectacolului, la care invitat special a fost chiar scriitorul francez Frederic Beigbeder.
Dacă vii să vezi “Dragostea durează trei ani”, nu înseamnă că eşti neapărat de acord că un mariaj se termină brusc după trei ani. Dar nu înseamnă nici că eşti convins că un mariaj durează mai mult de trei ani. Cei trei ani – celebri graţie cărţii lui Frederic Beigbeder – pot fi şi cinci, cincisprezece sau cincizeci. Ba, mai mult, trei ani de dragoste pot fi oricând la fel de frumoşi şi de năbădăioşi ca trei luni de viaţă în cuplu.
“Dragostea durează trei ani” nu-i o piesă de teatru care să-ţi impună cât să iubeşti, cât să stai cu verigheta pe deget şi mai ales când să divorţezi. E însă o piesă de teatru pentru cei cu simţul umorului, care înţeleg că replica “În primul an cumperi mobila, în al doilea an muţi mobila, în al treilea an împarţi mobila” nu e o teoremă straşnic bătută în cuie, cum e Teorema lui Pitagora. “Dragostea…” e un spectacol neconvenţional, în faţa căruia EA nu stă îmbufnată dacă aude replica “Iubita mea, nu te-am înşelat de plăcere. Te-am înşelat pentru supravieţuirea speciei”, dar nici EL nu ia de bună afirmaţia “Bărbatul e un animal nesatisfăcut, care ezită între mai multe frustrări”.
Din distribuţie fac parte actorii: Cristi Iacob, Adriana Trandafir, Gabriela Iacob, Vitalie Bichir, Oana Marchidan. Scenografia: Lian IONESCO, Coregrafia: Ioana MARCHIDAN. Video: Dan VEZENTAN. Dramatizarea şi regia: Chris SIMION. Producător: Compania de Teatru D’AYA