Astăzi, 16 martie 2010, ora 11:00, seria evenimentelor din cadrul “Centenarului Radu Tudoran” continuă la Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, cu o întâlnire cu actorii ce au jucat în serialul ecranizat după cartea lui Radu Tudoran, “Toate pânzele sus!”, produs de Televiziunea Română în anul 1976, în regia lui Mircea Mureşan.
Actorii Ion Besoiu, Ion Dichiseanu, Sebastian Papaiani şi Cristian Şofron vor fi cei care vor face mărturisiri inedite despre perioada filmărilor la serialul de televiziune “Toate pânzele sus!”, despre aventurile personajelor interpretate şi despre un film care a făcut carieră în rândul serialelor de aventuri.
Totodată, va avea loc dezbaterea: „Literatura de călătorii” şi se vor decerna premiile concursului literar pentru adolescenţi „Toate pânzele sus”.
De la ora 14:00, va avea loc discuţia despre romanul publicat de Radu Tudoran pentru prima oară în 1941, „Un port la răsărit” -destinul unui roman, destinul unui scriitor. Invitaţi: Valeriu Râpeanu, Nicolae Mecu, Mihai Iovănel, Nicolae Bârna, George Neagoe, Nicolae Iliescu. Amfitrion: Lucian Chişu.
Criticul literar Alex.Ştefănescu scria în revista Convorbiri literare că: “romanul “Un port la răsărit” ar putea fi comparat, deopotrivă, cu “Deşertul tătarilor”, 1940 şi cu “La Ţigănci”, 1957, fiind în egală măsură o istorie a aşteptării şi o istorie a dispariţiei voluptuoase într-un alt timp. Dar similitudinea se reduce la atât. Radu Tudoran valorifică literar cu totul altă experienţă şi anume contactul românilor cu lumea slavă, prilejuit de revenirea Basarabiei, parţial rusificate, sub administraţie românească după 1918, şi de stabilirea graniţei de nord-est pe Nistru, dincolo de care începe stepa nesfârşită.
[….] Povestea absorbirii unui român de către lumea slavă are o frumuseţe tragică, de baladă. Deosebirea dintre cele două moduri de viaţă este o singură dată teoretizată în roman, prin intermediul lui Maximov, care îi explică inginerului:
„Nemarginită, nepătrunsă, imprevizibilă lume slavă!… La noi totul e mare, neînţeles şi posomorât. […] Avem pamânt mult şi nicăieri nu cresc mai multe buruieni şi mai multă zădărnicie, ca pe pamântul nostru. Pleacă de aici, de la acest hotar, din marginea acestei lumi slave, care nu ştie prea bine ce deosebire este între fericire şi nenorocire, între noapte şi zi, între diavol şi Dumnezeu. Nu eşti făcut din lutul răbdător din care suntem făcuţi noi. Pe noi viaţa ne încovoaie şi trăim aşa, încovoiaţi, continuăm să răsuflăm, cu fruntea lipită de ţărână. Pe dumneata te năruie; nu cunoşti măsura de mijloc, a resemnării. Noi aplecăm capul şi spunem: Nicevo! În ce limbă din lume mai există un cuvânt cu un atât de larg şi deprimant înţeles? nicevo: nu-i nimic, lasă, nu-ţi face inimă rea, ce-ţi pasă!”
Stiti cumva daca vreo editura are in plan o editie completa Radu Tudoran ?