În această săptămână, Editura Polirom propune cititorilor săi un nou roman al lui W. Somerset Maugham, “Pe muchie de cuţit”, în traducerea din limba engleză a Ioanei Văcărescu, colecţia Biblioteca Polirom. Proză XX.
Larry Darrell, protagonistul romanului “Pe muchie de cuţit”, este un tânăr american aflat în căutarea absolutului. Un personaj clasic într-o lume modernă, care a stârnit interesul unor celebri regizori şi artişti de-a lungul timpului: romanul a stat la baza a nu mai puţin de două ecranizări – prima, din 1946, cu actorii Tyrone Power, Gene Tierney şi Anne Baxter în rolurile principale, iar a doua, mai recentă, cu Bill Murray, într-o interpretare de excepţie.
Toate cărţile lui W. Somerset Maugham traduse la Polirom au cunoscut ecranizări de succes: Vălul pictat (filmul din 1934, cu Greta Garbo şi Herbert Marshall în rolurile principale, sau filmul din 2006, cu Naomi Watts şi Edward Norton), Luna şi doi bani jumate (romanul a cunoscut mai multe ecranizări, cea mai cunoscută fiind adaptarea din 1959, avându-l în rolul principal pe Laurence Olivier), Plăcerile vieţii (ecranizat în 1974 în Marea Britanie, filmul avându-i în rolurile principale pe Paul Aston, Barbara Atkinson şi Judy Cornwell), Vila de pe colină (carte ecranizata în 2000, în regia lui Philip Haas, cu Kristin Scott Thomas şi Sean Penn în rolurile principale), Magul (ecranizat în 1926) sau Robie (filmul din 1934, cu Bette Davis şi Leslie Howard în rolurile principale, sau filmul din 1964, în regia lui Ken Hughes, nominalizat la Bafta şi Ursul de Aur).
Romanul “Pe muchie de cuţit”, apărut în traducerea Ioanei Văcărescu, are în centru povestea unui personaj excepţional, ale cărui rătăciri în căutarea unui sens existenţial mai profund îl poartă pe trei continente, în diferite ipostaze: ca aviator în Primului Război Mondial, tânăr monden în America, intelectual boem, cufundat în studiu la Paris, miner într-un mic orăşel din Franţa, învăţăcel într-ale spiritualităţii în India. Autorul însuşi se include în rândul personajelor sale, ca unul dintre oamenii care l-au cunoscut direct, purtând cu el lungi discuţii despre filozofie şi religie, într-atât de fascinante, încât îi dedică o carte.
Cotidianul The Sunday Times scria despre acest roman: „Darul unic de povestitor al lui Somerset Maugham depăşeşte adesea imaginaţia însăşi.”
Romancier, dramaturg şi autor de proză scurtă, William Somerset Maugham (1874-1965) este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori britanici ai secolului XX. Studiază literatura şi filozofia la Universitatea din Heidelberg, apoi medicina la Londra. În 1917, în timpul Revoluţiei Ruse, întreprinde activităţi de spionaj în Rusia pentru British Intelligence, experienţă reflectată mai târziu în volumul de povestiri Ashenden sau agentul britanic (1928), considerat piatra de temelie a literaturii de spionaj contemporane, care i-a influenţat pe maeştrii genului – Graham Greene, John Le Carre sau Ian Fleming. Debutează cu romanul Liza din Lambeth (1897), urmat de Robie (1915; Polirom, 2008), care îi aduce un succes fulgerător, Luna şi doi bani jumate (1919; Polirom, 2005, probabil cea mai faimoasă carte a sa), Vălul pictat (1925; Polirom, 2005), Plăcerile vieţii (1930; Polirom, 2006), Vila de pe colină (1941; Polirom, 2008), Tăişul briciului (1944), Cătălina (1948). Celebrele sale povestiri, reunite în volume precum A tremurat o frunză (1921) sau Şase povestiri la persoana întâi singular (1931), considerate capodopere ale literaturii engleze, au inspirat numeroase ecranizări.
În 1947 se instituie Somerset Maugham Award, premiu care se acordă anual unui autor britanic sub 35 de ani.
