Ieri, 25 martie 2010, în Sala Multimedia a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, în cadrul conferinţei de presă susţinută de Ministrul Culturii, Hunor Kelemen, s-au dezbătut şi comunicat rezultatele studiului Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii , „Efectele crizei economice asupra operatorilor culturali”.
Din partea Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii a participat dl. Liviu Chelcea, director CCCDC.
Din cuprinsul studiului şi cercetărilor finalizate: Industriile creative: o parte importantă a economiei României; Impactul crizei asupra sectorului cultural la nivel naţional; Metodologia studiului; Principalele rezultate (Sursele de finanţare; Cifra de afaceri; Cheltuielile; Resursele umane; Parteneriatele; Producţia culturală; Distribuţia; Măsuri anti-criză luate de firme; Măsuri anti-criză; Instituţii responsabile; Cauzele modificărilor apărute în activitatea organizaţiilor; Disfuncţii pe domenii de activitate); Concluzii.
Premisele de la care s-a pornit arătau că această criză economică se manifestă în toate domeniile de activitate, inclusiv în domeniul culturii. În acest scop CCCDC a realizat acest studiu care a avut ca obiectiv principal să redea percepţia experţilor despre schimbările la nivel financiar, al resurselor umane şi al investiţiilor pe termen scurt şi mediu. Metodologia folosită a fost similară celei utilizate de instituţiile economice de prognozare a tendinţelor aşteptate.
Dintre principalele efecte ale crizei se remarcă tendinţa de scădere a veniturilor prin auto-finanţare, granturi şi burse, scăderea numărului de colaboratori ai operatorilor culturali. Se înregistrează apariţia unor probleme cauzate de creşterea numărului de retururi, de fluctuaţia cursului Euro-RON, precum şi de îngreunarea negocierilor cu firmele implicate în procesul de promovare. În ceea ce priveşte măsurile de remediere, există o apetenţă crescută pentru inovaţie, cum ar fi identificarea unor noi canale de distribuţie. De asemenea, în România, la fel ca şi la nivel internaţional, există o scădere a investirii în produse noi, considerate „riscante”. Majoritatea actorilor culturali care au participat la studiu semnalează ca responsabili cu măsurile anti-criză instituţii din sectorul public, precum ministere sau autorităţi locale.
„Industriile creative, adică acele sectoare ale creaţiei şi dezvoltării tehnologice care generează profit şi care gândesc cultura ca un motor al dezvoltării regionale şi naţionale, au contribuit anual, în medie, cu 5,5% la PIB-ul României înainte de criză. De aceea, susţin că sectorul industriilor creative merită o mai mare atenţie din partea guvernului, a întregii administraţii centrale, dar şi a celei locale” – a declarat Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Hunor Kelemen. Ministrul şi-a exprimat totodată speranţa că în perioada următoare acest sector va înregistra o creştere continuă, fiindcă produce nu numai bani, ci şi valoare în societatea românească.
Hunor Kelemen a dat citire şi listei celor 24 de biblioteci judeţene acceptate în runda a doua de implementare a Programului Biblionet: Alba, Arad, Argeş, Bistriţa Năsăud, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Covasna, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara. Ialomiţa, Mureş, Prahova, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui şi Vrancea.
Paul Andre Baran, directorul Programului Biblionet a menţionat că pasul următor ar fi ca împreună cu MCPN să-i ajute şi să aducă în cadrul Programului cele cinci biblioteci judeţene care au rămas în afara. „Bibliotecile sunt ale tuturor, trebuie să venim cu toţii cu servicii pe care să le oferim vizitatorilor acestor instituţii” – a menţionat Paul Andre Baran despre aşteptările legate de viitorul acestei iniţiative.
Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional a prezentat apoi componenţa noului Consiliu de administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei şi a menţionat că, din momentul semnării ordinului de numire, blocajul de la CNC a încetat. „Sunt convins că, în cel mai scurt timp, acest Consiliu va lansa concursul de proiecte pentru 2010, fiindcă regizorii, producătorii, scenariştii, breasla cineaştilor aşteaptă cu interes această lansare” – a mai declarat ministrul, adăugând şi faptul că în privinţa membrilor CA s-a avut în vedere şi o soluţie de compromis venită din interiorul breslei. În lipsa acesteia, ministrul a trebuit să acţioneze el însuşi pentru deblocarea situaţiei. Hunor Kelemen a precizat, în schimb, că nu va accepta critici venite ulterior pe tema numirilor. „Consider că este un Consiliu echilibrat care va acţiona în folosul filmului românesc” – a subliniat Hunor Kelemen. Ministrul a ţinut totodată să felicite întreaga echipă a peliculei Eu când vreau să fluier, fluier, distins cu premiul Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin şi care poate fi vizionat din 26 martie în cinematografele din mai multe oraşe ale României.
