spot_img

Evenimente Agenția de cArte

NATURALIS un concert baroc construit în jurul sunetelor naturii cu Raluca Enea și ansamblul Sempre

Publicul este așteptat duminică, 8 noiembrie 2026, la ora 19:00, pe scena Sălii Auditorium (Muzeul Național de Artă al României), alături de ansamblul Sempre, la NATURALIS - un proiect baroc, construit în jurul naturii și a sunetelor sale. Proiectul, conceput de clavecinista Raluca Enea și interpretat de aceasta alături de ansamblul de muzică barocă SEMPRE propune (în primul rând) un repertoriu din secolele XVII și XVIII: Nicolas Chédeville, Johann Heinrich Schmelzer, Heinrich Ignaz Franz von Biber. Alături de aceștia, o compoziție originală („Lettere dal Barocco”) scrisă de reputatul compozitor Adrian Pop pentru ansamblul Sempre și prezentată în primă audiție absolută. Două zone repertoriale ce intră într-un dialog expresiv – Barocul muzical și creația muzicală contemporană. Programul este însoțit de comentarii muzicologice ale clavecinistei Raluca Enea. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

SEPTEM – păcatele capitale. Despre micile noastre infernuri. EXPOZIȚIE DE ARTĂ CONTEMPORANĂ

Asociația MONTAGE deschide pe 5 noiembrie, la Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, expoziția colectivă „SEPTEM – păcatele capitale”, curatoriată de Roxana Dumitrache. 59 de artiști și artiste explorează natura răului, fragilitatea binelui și contradicțiile condiției umane, pornind de la cele șapte păcate capitale, o tradiție veche de peste paisprezece secole care încă ne descrie prea bine. Lucrările de pictură, sculptură, instalație, colaj, artă digitală și media pot fi văzute în Galeria Parter Palat până pe 15 noiembrie. Vernisajul are loc sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 14:30. Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 09:00 și 17:00, ultima intrare fiind permisă la ora 16:30. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

„Intenții întâmplătoare” – de la Max Ernst la inteligența artificială. Expoziție și masă rotundă la Pavilionul Goethe

Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la moartea artistului Max Ernst, Goethe-Institut București prezintă proiectul „Zufällige Absichten / Intenții întâmplătoare”, o expoziție curatoriată de Anca Boeriu, însoțită de o masă rotundă și un atelier de serigrafie. Proiectul explorează relația dintre experiment, hazard și intenție artistică, de la tehnicile suprarealiste până la producția contemporană de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale. Vernisajul va avea loc joi, 12 noiembrie 2026, de la ora 18:00, la Pavilionul Goethe din București (Calea Dorobanților 32, București). În aceeași seară, de la ora 19:00, publicul este invitat la masa rotundă cu tema „Poate inteligența artificială să genereze opera de artă perfectă?”.

„Moștenitorii României muzicale”: Trei tineri soliști, un dirijor și un program de excepție la Sala Radio

Miercuri, 11 noiembrie 2026 (de la 19.00), Orchestra de Cameră Radio și Radio România Muzical vă invită la Sala Radio la un eveniment special în viața muzicală bucureșteană: lucrări semnate de Vivaldi (Concertele în Do major și Re major), Mozart (celebrul Concert nr. 23 pentru pian și orchestră) și Haydn (Concertul în Do major pentru violoncel şi orchestră), alături de o partitură compusă de Mendelssohn la vârsta de doar 14 ani (Simfonia nr. 10 pentru orchestră de coarde), compun un program atractiv și generos, rar programat în stagiunile românești.  Concertul îi va avea ca protagoniști pe chitaristul Dragoș Ilie, violoncelista Sofia Blându și pianistul Dominik Ilisz, trei tineri și foarte talentați muzicieni români, care se bucură deja de o importantă carieră internațională, bursieri ai programului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical, cu sprijinul Rotary Club Pipera.

„Degetul lui Dumnezeu” de Valentin Soare, la finisajul SCAF 7

Duminică, 8 noiembrie 2026, se încheie la Sibiu cea de-a șaptea ediție a Sibiu Contemporary Art Festival – SCAF 7: „GRĂDINA ENTROPIEI | WAR / MĂR", deschisă pe 4 septembrie. Printre lucrările care pot fi văzute până în ultima zi se află „Degetul lui Dumnezeu" de Valentin Soare, amplasată în curtea interioară a Muzeului Național Brukenthal. Lucrarea propune o cale simbolică spre sacrul primordial. Verticalitatea și expresivitatea plastică a formei sugerează intervenția transcendentului în planul uman, iar privitorul este reconectat la ceea ce artistul numește „Starea de pace". Sculptura vine la Sibiu după un lung itinerar prin spații istorice și universitare din București și Iași.

LA ȚINTĂ!

„Gândiți cititul și scrisul ca pe un sport al minții”

Joi, 5 noiembrie 2026, la ora 11.40, elevii profesoarei dr. Lavinia Dumitrescu de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu" din București i-au avut ca invitați pe scriitorii Vasile Ernu, Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu. Întâlnirea a avut loc în cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură" (www.reteauacreativa.ro). Invitații au vorbit despre literatură, adolescență și despre scris ca exercițiu zilnic, apoi au răspuns întrebărilor liceenilor. Proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi" se derulează între 1 septembrie și 30 noiembrie 2026, în București și în județul Constanța. În cadrul lui, zece profesoare de limba și literatura română lucrează cu aproximativ 200 de adolescenți. Organizatorul este Asociația OPERA SCRISĂ.RO, iar proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Mentorii programului de formare sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Profesoarele din rețea sunt, la București, dr. Ileana-Dorica Boltașu (Colegiul Național „Iulia Hasdeu"), dr. Cristina Issa (Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu"), dr. Lavinia Dumitrescu (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu"), dr. Anca Boldea-Pînzariu (Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu") și dr. Diana Alina Ene (Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes"). În județul Constanța, rețeaua le cuprinde pe dr. Daniela-Maria Varvara (Corbu), Marinela Oprea (Liceul Teoretic „George Călinescu", Constanța), Cristina Vasile (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu", Năvodari), Ecaterina Donea (Liceul Tehnologic Cogealac) și Anca Alexandru (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu"). Proiectul se derulează în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I" din București și cu Muzeul de Artă Constanța. Ediția I cuprinde 8 ateliere de formare a profesoarelor (80 de ore), 30 de ateliere de scriere creativă în licee, întâlniri cu scriitori invitați și un concurs de creație. Premiile vor fi decernate la două Gale, ambele cu concert Mike Godoroja & Blue Spirit: pe 12 noiembrie 2026, la ora 15.00, în Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța, și pe 19 noiembrie 2026, la ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I" din București.

„Every Day I Have the Blues”: la „Brâncoveanu” s-a născut o formație

Marți, 3 noiembrie 2026, de la ora 12.00, în sala 30, cabinetul de muzică al Colegiului Național „Constantin Brâncoveanu”, Mike Godoroja a încheiat atelierul de muzică și mentorat din cadrul proiectului „PAJURA. Povești & Muzici”. Faza a doua, cu atelierele 5–8, a fost ultimul eveniment al proiectului, a doua zi după vernisajul, premiile și concertul din 2 noiembrie, și a adunat numeroși liceeni încât cabinetul de muzică a devenit neîncăpător. La finalul atelierului s-a născut o formație a colegiului, cu Albert Popescu la tobe, Cristina Duță la chitară bas, Rareș Vîrvescu la chitară, Ilinca Ardelean la pian, Ștefan Cososchi și Sara Cațichi la voce. Piesa aleasă e un imn al bluesului de pretutindeni, „Every Day I Have the Blues”.

„Sângele unui scriitor este textul”

Marți, 3 noiembrie 2026, la ora 12.00, elevii profesoarei dr. Anca Boldea-Pînzariu de la Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu" din București i-au avut ca invitați pe scriitorii Florin Iaru, Cosmin Perța și Dan Mircea Cipariu, în cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură". Timp de o oră de curs, cei trei scriitori au vorbit despre lectură ca experiență de viață și despre meseria scrisului, apoi au răspuns întrebărilor liceenilor. Proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro”, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2026, în București și în județul Constanța, și reunește 10 profesoare de limba și literatura română, care lucrează cu aproximativ 200 de adolescenți. Mentorii programului de formare sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Cele zece profesoare din rețeaua creativă sunt, din București, dr. Ileana-Dorica Boltașu (Colegiul Național „Iulia Hasdeu”), dr. Cristina Issa (Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”), dr. Lavinia Dumitrescu (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”), dr. Anca Boldea-Pînzariu (Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu”) și dr. Diana Alina Ene (Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes”), iar din județul Constanța, dr. Daniela-Maria Varvara (Școala Generală „Gheorghe Lazăr”, Corbu), Marinela Oprea (Liceul Teoretic „George Călinescu”, Constanța), Cristina Vasile (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu”, Năvodari), Ecaterina Donea (Liceul Tehnologic Cogealac) și Anca Alexandru (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”). Proiectul se derulează în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București și cu Muzeul de Artă Constanța. Parteneri media: Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Programul complet, textele profesoarelor și, din 9 noiembrie 2026, textele premiate la concursul național pot fi urmărite pe reteauacreativa.ro. Ediția I cuprinde 8 ateliere de formare a profesoarelor (80 de ore), 30 de ateliere de scriere creativă în licee, 4 lecturi publice – cu Daniela Varvara, Ana Maria Sandu, Vasile Ernu și Cosmin Perța –, un concurs național de creație literară cu premii în valoare totală de 10.000 de lei, jurizat de Cătălina Bălan, Bogdan Ghiu și Andrei Novac, și două Gale: pe 12 noiembrie 2026, ora 15.00, în Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța, și pe 19 noiembrie 2026, ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, ambele cu un concert Mike Godoroja & Blue Spirit.

41 de liceeni premiați în proiectul „PAJURA. Povești & Muzici”

Luni, 2 noiembrie 2026, sala de sport a Colegiului Național „Constantin Brâncoveanu” din București a găzduit evenimentul de încheiere a proiectului „PAJURA. Povești & Muzici”, moderat de scriitorul Dan Mircea Cipariu, și care a cuprins conferința academicianului Mircia Dumitrescu, lansarea revistei digitale „PAJURA. Povești & Muzici”, premierea a 41 de liceeni (8 la literatură, 13 la foto story, 9 la ilustrație urbană, 6 la gravură și 5 la muzică), concertul Mike Godoroja & Blue Spirit alături de tinerii muzicieni din Pajura și vernisajul unei expoziții pe gardul liceului. Proiectul Asociației Euro CulturArt, realizat în parteneriat cu Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” și cofinanțat de Primăria Sectorului 1, a adus împreună 60 de elevi și artiști din mai multe domenii. Parteneri media: Radio România Cultural, AgentiadeCarte.ro, RomaniaCultural.eu. Parteneri instituționali: Opera Scrisă.ro și asociația Rezonart.

„Cartea de identitate” sau despre cum se învață scrisul

Miercuri, 28 octombrie 2026, între orele 18.00 și 20.00 (ora României), proiectul „Cartea de identitate”, inițiat de Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din București și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a continuat online, pe Zoom, cu o întâlnire despre scrierea creativă și despre scriitorii români din Spania. Au participat scriitorii Florin Iaru, Andra Rotaru și Cosmin Perța, alături de poeta Violeta Andrei Stoicescu, de la Madrid, redactor-șef adjunct al publicației „Români în Andalucia”. Moderator a fost scriitorul Dan Mircea Cipariu. La trei zile după conferința și donația de carte de la Catedrala Ortodoxă Română din Madrid, întrebarea proiectului – cum îți păstrezi identitatea într-o țară în care te-ai integrat? – s-a mutat pe terenul limbii scrise: ce este și ce nu este un atelier de scriere creativă, ce rol au bursele și rezidențele literare în cariera unui scriitor și de ce ar avea nevoie copiii și tinerii români din Spania ca să scrie în limba lor.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

NATURALIS un concert baroc construit în jurul sunetelor naturii cu Raluca Enea și ansamblul Sempre

Publicul este așteptat duminică, 8 noiembrie 2026, la ora 19:00, pe scena Sălii Auditorium (Muzeul Național de Artă al României), alături de ansamblul Sempre, la NATURALIS - un proiect baroc, construit în jurul naturii și a sunetelor sale. Proiectul, conceput de clavecinista Raluca Enea și interpretat de aceasta alături de ansamblul de muzică barocă SEMPRE propune (în primul rând) un repertoriu din secolele XVII și XVIII: Nicolas Chédeville, Johann Heinrich Schmelzer, Heinrich Ignaz Franz von Biber. Alături de aceștia, o compoziție originală („Lettere dal Barocco”) scrisă de reputatul compozitor Adrian Pop pentru ansamblul Sempre și prezentată în primă audiție absolută. Două zone repertoriale ce intră într-un dialog expresiv – Barocul muzical și creația muzicală contemporană. Programul este însoțit de comentarii muzicologice ale clavecinistei Raluca Enea. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

SEPTEM – păcatele capitale. Despre micile noastre infernuri. EXPOZIȚIE DE ARTĂ CONTEMPORANĂ

Asociația MONTAGE deschide pe 5 noiembrie, la Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, expoziția colectivă „SEPTEM – păcatele capitale”, curatoriată de Roxana Dumitrache. 59 de artiști și artiste explorează natura răului, fragilitatea binelui și contradicțiile condiției umane, pornind de la cele șapte păcate capitale, o tradiție veche de peste paisprezece secole care încă ne descrie prea bine. Lucrările de pictură, sculptură, instalație, colaj, artă digitală și media pot fi văzute în Galeria Parter Palat până pe 15 noiembrie. Vernisajul are loc sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 14:30. Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 09:00 și 17:00, ultima intrare fiind permisă la ora 16:30. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

„Intenții întâmplătoare” – de la Max Ernst la inteligența artificială. Expoziție și masă rotundă la Pavilionul Goethe

Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la moartea artistului Max Ernst, Goethe-Institut București prezintă proiectul „Zufällige Absichten / Intenții întâmplătoare”, o expoziție curatoriată de Anca Boeriu, însoțită de o masă rotundă și un atelier de serigrafie. Proiectul explorează relația dintre experiment, hazard și intenție artistică, de la tehnicile suprarealiste până la producția contemporană de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale. Vernisajul va avea loc joi, 12 noiembrie 2026, de la ora 18:00, la Pavilionul Goethe din București (Calea Dorobanților 32, București). În aceeași seară, de la ora 19:00, publicul este invitat la masa rotundă cu tema „Poate inteligența artificială să genereze opera de artă perfectă?”.

„Moștenitorii României muzicale”: Trei tineri soliști, un dirijor și un program de excepție la Sala Radio

Miercuri, 11 noiembrie 2026 (de la 19.00), Orchestra de Cameră Radio și Radio România Muzical vă invită la Sala Radio la un eveniment special în viața muzicală bucureșteană: lucrări semnate de Vivaldi (Concertele în Do major și Re major), Mozart (celebrul Concert nr. 23 pentru pian și orchestră) și Haydn (Concertul în Do major pentru violoncel şi orchestră), alături de o partitură compusă de Mendelssohn la vârsta de doar 14 ani (Simfonia nr. 10 pentru orchestră de coarde), compun un program atractiv și generos, rar programat în stagiunile românești.  Concertul îi va avea ca protagoniști pe chitaristul Dragoș Ilie, violoncelista Sofia Blându și pianistul Dominik Ilisz, trei tineri și foarte talentați muzicieni români, care se bucură deja de o importantă carieră internațională, bursieri ai programului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical, cu sprijinul Rotary Club Pipera.

„Degetul lui Dumnezeu” de Valentin Soare, la finisajul SCAF 7

Duminică, 8 noiembrie 2026, se încheie la Sibiu cea de-a șaptea ediție a Sibiu Contemporary Art Festival – SCAF 7: „GRĂDINA ENTROPIEI | WAR / MĂR", deschisă pe 4 septembrie. Printre lucrările care pot fi văzute până în ultima zi se află „Degetul lui Dumnezeu" de Valentin Soare, amplasată în curtea interioară a Muzeului Național Brukenthal. Lucrarea propune o cale simbolică spre sacrul primordial. Verticalitatea și expresivitatea plastică a formei sugerează intervenția transcendentului în planul uman, iar privitorul este reconectat la ceea ce artistul numește „Starea de pace". Sculptura vine la Sibiu după un lung itinerar prin spații istorice și universitare din București și Iași.

LA ȚINTĂ!

„Gândiți cititul și scrisul ca pe un sport al minții”

Joi, 5 noiembrie 2026, la ora 11.40, elevii profesoarei dr. Lavinia Dumitrescu de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu" din București i-au avut ca invitați pe scriitorii Vasile Ernu, Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu. Întâlnirea a avut loc în cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură" (www.reteauacreativa.ro). Invitații au vorbit despre literatură, adolescență și despre scris ca exercițiu zilnic, apoi au răspuns întrebărilor liceenilor. Proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi" se derulează între 1 septembrie și 30 noiembrie 2026, în București și în județul Constanța. În cadrul lui, zece profesoare de limba și literatura română lucrează cu aproximativ 200 de adolescenți. Organizatorul este Asociația OPERA SCRISĂ.RO, iar proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Mentorii programului de formare sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Profesoarele din rețea sunt, la București, dr. Ileana-Dorica Boltașu (Colegiul Național „Iulia Hasdeu"), dr. Cristina Issa (Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu"), dr. Lavinia Dumitrescu (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu"), dr. Anca Boldea-Pînzariu (Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu") și dr. Diana Alina Ene (Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes"). În județul Constanța, rețeaua le cuprinde pe dr. Daniela-Maria Varvara (Corbu), Marinela Oprea (Liceul Teoretic „George Călinescu", Constanța), Cristina Vasile (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu", Năvodari), Ecaterina Donea (Liceul Tehnologic Cogealac) și Anca Alexandru (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu"). Proiectul se derulează în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I" din București și cu Muzeul de Artă Constanța. Ediția I cuprinde 8 ateliere de formare a profesoarelor (80 de ore), 30 de ateliere de scriere creativă în licee, întâlniri cu scriitori invitați și un concurs de creație. Premiile vor fi decernate la două Gale, ambele cu concert Mike Godoroja & Blue Spirit: pe 12 noiembrie 2026, la ora 15.00, în Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța, și pe 19 noiembrie 2026, la ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I" din București.

„Every Day I Have the Blues”: la „Brâncoveanu” s-a născut o formație

Marți, 3 noiembrie 2026, de la ora 12.00, în sala 30, cabinetul de muzică al Colegiului Național „Constantin Brâncoveanu”, Mike Godoroja a încheiat atelierul de muzică și mentorat din cadrul proiectului „PAJURA. Povești & Muzici”. Faza a doua, cu atelierele 5–8, a fost ultimul eveniment al proiectului, a doua zi după vernisajul, premiile și concertul din 2 noiembrie, și a adunat numeroși liceeni încât cabinetul de muzică a devenit neîncăpător. La finalul atelierului s-a născut o formație a colegiului, cu Albert Popescu la tobe, Cristina Duță la chitară bas, Rareș Vîrvescu la chitară, Ilinca Ardelean la pian, Ștefan Cososchi și Sara Cațichi la voce. Piesa aleasă e un imn al bluesului de pretutindeni, „Every Day I Have the Blues”.

„Sângele unui scriitor este textul”

Marți, 3 noiembrie 2026, la ora 12.00, elevii profesoarei dr. Anca Boldea-Pînzariu de la Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu" din București i-au avut ca invitați pe scriitorii Florin Iaru, Cosmin Perța și Dan Mircea Cipariu, în cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură". Timp de o oră de curs, cei trei scriitori au vorbit despre lectură ca experiență de viață și despre meseria scrisului, apoi au răspuns întrebărilor liceenilor. Proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro”, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2026, în București și în județul Constanța, și reunește 10 profesoare de limba și literatura română, care lucrează cu aproximativ 200 de adolescenți. Mentorii programului de formare sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Cele zece profesoare din rețeaua creativă sunt, din București, dr. Ileana-Dorica Boltașu (Colegiul Național „Iulia Hasdeu”), dr. Cristina Issa (Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”), dr. Lavinia Dumitrescu (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”), dr. Anca Boldea-Pînzariu (Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu”) și dr. Diana Alina Ene (Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes”), iar din județul Constanța, dr. Daniela-Maria Varvara (Școala Generală „Gheorghe Lazăr”, Corbu), Marinela Oprea (Liceul Teoretic „George Călinescu”, Constanța), Cristina Vasile (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu”, Năvodari), Ecaterina Donea (Liceul Tehnologic Cogealac) și Anca Alexandru (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”). Proiectul se derulează în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București și cu Muzeul de Artă Constanța. Parteneri media: Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Programul complet, textele profesoarelor și, din 9 noiembrie 2026, textele premiate la concursul național pot fi urmărite pe reteauacreativa.ro. Ediția I cuprinde 8 ateliere de formare a profesoarelor (80 de ore), 30 de ateliere de scriere creativă în licee, 4 lecturi publice – cu Daniela Varvara, Ana Maria Sandu, Vasile Ernu și Cosmin Perța –, un concurs național de creație literară cu premii în valoare totală de 10.000 de lei, jurizat de Cătălina Bălan, Bogdan Ghiu și Andrei Novac, și două Gale: pe 12 noiembrie 2026, ora 15.00, în Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța, și pe 19 noiembrie 2026, ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, ambele cu un concert Mike Godoroja & Blue Spirit.

41 de liceeni premiați în proiectul „PAJURA. Povești & Muzici”

Luni, 2 noiembrie 2026, sala de sport a Colegiului Național „Constantin Brâncoveanu” din București a găzduit evenimentul de încheiere a proiectului „PAJURA. Povești & Muzici”, moderat de scriitorul Dan Mircea Cipariu, și care a cuprins conferința academicianului Mircia Dumitrescu, lansarea revistei digitale „PAJURA. Povești & Muzici”, premierea a 41 de liceeni (8 la literatură, 13 la foto story, 9 la ilustrație urbană, 6 la gravură și 5 la muzică), concertul Mike Godoroja & Blue Spirit alături de tinerii muzicieni din Pajura și vernisajul unei expoziții pe gardul liceului. Proiectul Asociației Euro CulturArt, realizat în parteneriat cu Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” și cofinanțat de Primăria Sectorului 1, a adus împreună 60 de elevi și artiști din mai multe domenii. Parteneri media: Radio România Cultural, AgentiadeCarte.ro, RomaniaCultural.eu. Parteneri instituționali: Opera Scrisă.ro și asociația Rezonart.

„Cartea de identitate” sau despre cum se învață scrisul

Miercuri, 28 octombrie 2026, între orele 18.00 și 20.00 (ora României), proiectul „Cartea de identitate”, inițiat de Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din București și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a continuat online, pe Zoom, cu o întâlnire despre scrierea creativă și despre scriitorii români din Spania. Au participat scriitorii Florin Iaru, Andra Rotaru și Cosmin Perța, alături de poeta Violeta Andrei Stoicescu, de la Madrid, redactor-șef adjunct al publicației „Români în Andalucia”. Moderator a fost scriitorul Dan Mircea Cipariu. La trei zile după conferința și donația de carte de la Catedrala Ortodoxă Română din Madrid, întrebarea proiectului – cum îți păstrezi identitatea într-o țară în care te-ai integrat? – s-a mutat pe terenul limbii scrise: ce este și ce nu este un atelier de scriere creativă, ce rol au bursele și rezidențele literare în cariera unui scriitor și de ce ar avea nevoie copiii și tinerii români din Spania ca să scrie în limba lor.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508