spot_img

Evenimente Agenția de cArte

Eveniment

Habitat B1 găzduiește vernisajul expoziției „element” și un program special de Halloween organizat de Clandestin Cinema

Agenția de cArte - 0
Vineri, 30 octombrie, habitat B1 din Timișoara găzduiește vernisajul expoziției „element”, dedicată proceselor artistice participative și experimentului cu materiale neconvenționale. Seara continuă cu un party de Halloween organizat de Clandestin Cinema, cu proiecții de filme horror, concurs de costume și un DJ set semnat Erik Kun. Între orele 18:00 și 20:00, publicul este invitat să descopere „element”, o expoziție care aduce împreună rezultatele și procesele creative dezvoltate în cadrul seriei de ateliere sustenabile „make it happen!” și al atelierelor creative de la habitat B1. Proiectul pune în prim-plan experimentul, reutilizarea materialelor și accesul deschis la practici artistice, în care procesul de creație devine la fel de important ca lucrarea finală.

98 de ani de Radio România, sărbătoriți prin muzică la Sala Radio

0
Vineri, 30 octombrie 2026 (19.00), Sala Radio celebrează 98 de ani de Radio România printr-un concert al Orchestrei Naționale Radio, ansamblu a cărui istorie este legată chiar de începuturile radioului public românesc. La 1 noiembrie 1928 a avut loc difuzarea primei emisiuni a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică, instituție cunoscută astăzi sub numele de brand Radio România. Pentru a răspunde misiunii de promovare a culturii asumate de radioul public, dirijorul și compozitorul Mihail Jora a înființat în același an 1928 Orchestra Radio, în prezent Orchestra Națională Radio, care sărbătorește așadar aceeași frumoasă vârstă. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenientului.

Costin Brăteanu expune la Oradea, în cadrul proiectului „ACCIDENT CONTROLAT”

0
Arta contemporană aduce împreună peste 50 de artiști la Oradea, în cadrul expoziției „ACCIDENT CONTROLAT”, organizată de UAPR – Filiala Oradea. Vernisajul va avea loc sâmbătă, 31 octombrie 2026, de la ora 18:00, la Galeria de Artă Reperaj din Cetatea Oradea. Printre participanți se află și artistul timișorean Costin Brăteanu, a cărui prezență reconfirmă implicarea sa în circuitul artistic național și în proiecte expoziționale care încurajează dialogul dintre diferite generații. Artist, curator și galerist, Costin Brăteanu desfășoară o activitate susținută atât prin creația proprie, cât și prin organizarea de expoziții și participarea la simpozioane internaționale de artă. Cercetarea sa artistică explorează relațiile dintre materie, culoare, lumină și timp, într-un demers în care experimentul și intuiția contribuie la construirea unor universuri vizuale personale.

BESTIARIUM — Endre Farkas, la After 5 Art Escape

0
Galeria After 5 Art Escape din Arad găzduiește expoziția BESTIARIUM, semnată de sculptorul Endre Farkas, cu un text curatorial de Dr. Gabriela Robeci. Deschisă publicului începând cu 17 octombrie 2026, expoziția reunește 19 lucrări care explorează posibilitățile formale ale sculpturii prin volume, culori, texturi și asocieri vizuale neașteptate. Expoziția propune o întâlnire cu un univers de forme, volume, culori și texturi care invită la observație și interpretări multiple. Lucrările nu pornesc de la intenția de a reprezenta animale, însă pot trezi asocieri zoomorfe, lăsând privitorului libertatea de a descoperi propriile personaje și povești. În acest univers, formele își păstrează individualitatea, dar, reunite într-o colecție, construiesc un ansamblu comun.

Conferințe dedicate identității culturale și limbii române, în cadrul celei de-a doua ediții a proiectului „CARTE DE IDENTITATE”, la Madrid

0
Conferințele de la Madrid vor fi coordonate de prof. univ. dr. Ioan Cristescu și scriitorul și eseistul Ioan Matei și îi vor avea ca invitați pe academicianul Marius Andruh, președintele Academiei Române, conf. univ. dr. Mirelle Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, dr. Cristian Anița, director general al Arhivelor Naționale, și pr. prof. dr. Nicolae Brînzea. Întâlnirile vor aborda teme legate de patrimoniul cultural, identitatea românească și importanța păstrării limbii materne în comunitățile din afara granițelor țării. Totodată, prelegerile vor contribui la fundamentarea unor inițiative locale de lectură și la dezvoltarea unor minibiblioteci destinate comunității românești din Spania. Programul va continua miercuri, 28 octombrie 2026, între orele 18:00 și 20:00, cu o serie de ateliere online de scriere creativă, dedicate românilor din diaspora. Participanții vor avea ocazia să lucreze direct cu scriitori contemporani cunoscuți, precum Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Andra Rotaru și Cosmin Perța, să își exerseze creativitatea și să descopere noi modalități de exprimare prin intermediul cuvântului scris.

LA ȚINTĂ!

„PAJURA. Povești & Muzici”: vernisaj, revistă, premii și concert stradal la Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Luni, 2 noiembrie 2026, de la ora 14.00, la Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” din București, Asociația Euro CulturArt încheie proiectul „PAJURA. Povești & Muzici”, realizat în parteneriat cu colegiul, condus de dr. Cristina Issa, și cofinanțat de Primăria Sectorului 1. Programul cuprinde o conferință a academicianului Mircia Dumitrescu, vernisajul traseului expozițional în aer liber (pe gardul liceului), coordonat de curatoarea Ana Daniela Sultana și artiștii vizuali Andei Șendrea-Reg și Mihai Zgondoiu, lansarea revistei digitale „PAJURA. Povești & Muzici”, paginată de Florin Iaru și coordonată de Cristina Poterășoiu și Dan Mircea Cipariu, decernarea premiilor „PAJURA. Povești & Muzici”, în valoare totală de 10000 lei, și concertul stradal Mike Godoroja & Blue Spirit, alături de liceenii mentorați. Un documentar video va putea fi vizionat, post festum, pe rețelele de socializare. „Când am lansat proiectul, spuneam că îmi doresc ca orice margine să devină un centru prin forța iradiantă a culturii, a educației și a creativității. O expoziție stradală, o revistă cu povești despre cartier în format digital, gravurile făcute în atelierul Maestrului Mircia Dumitrescu ori o scenă pentru 5 liceeni de la Brâncoveanu care să cânte cu una dintre cele mai bune trupe de blues și de jazz din România, Mike Godoroja &Blue Spirit, sunt doar câteva dintre realizările proiectului. Un plus special pentru cele 8 câștigătoare ale atelierului de povești coordonat de Florin Iaru. Le mulțumesc celor 60 de liceeni, doamnei director dr. Cristina Issa și profesorilor colegiului, precum și artiștilor care le-au coordonat atelierele, iar pentru foto-video lui Dragoș Ilie, care a fost prezent alături de noi la toate evenimentele. Premianții sunt ai cartierului: veniți să-i aplaudați la scenă deschisă!”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației Euro CulturArt. Radio România Cultural, AgențiadeCarte.ro și RomaniaCultural.eu sunt partenerii media ai proiectului. Proiect cultural realizat cu sprijinul financiar al Sectorului 1 al Municipiului București.
Citiți mai mult

romaniacultural.eu, hubul digital care reunește presa culturală de limbă română din diaspora europeană

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Asociația Opera Scrisă.RO încheie, la 31 octombrie 2026, proiectul „Rețeaua Europeană România Culturală (RERC)”, realizat împreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În trei luni, proiectul a pus în funcțiune portalul www.romaniacultural.eu, hubul digital care reunește presa culturală de limbă română din diaspora europeană, a produs șase dosare jurnalistice de coproducție transfrontalieră și a fost prezentat în Spania, la Nava, Oviedo, Gijón și Santander. Portalul www.romaniacultural.eu este funcțional și rămâne online după încheierea proiectului. Reunește douăsprezece unități media de limbă română – unsprezece din diaspora europeană și AgențiadeCarte.ro, ca nod de legătură cu țara. Fiecare publicație are un spațiu propriu și, pentru prima dată, un cadru profesionist de drepturi de autor, administrat de Opera Scrisă.RO. Cele șase dosare însumează 33 de materiale – editoriale, eseuri, analize și interviuri –, puse gratuit la dispoziția întregii rețele: „Cultura română, între rețele web și distribuția europeană” (coordonator: Dan Mircea Cipariu), „Artiștii presei” (coordonator: Adrian Suciu), „Românii – poveȘTIRI culturale europene” (coordonator: Tudor Voicu), „Literația, specific național și european. Literația și mass-media” (coordonator: Cristina Poterășoiu), „Curatoriat și arte vizuale românești și europene” (coordonatori: Ana Daniela Sultana și Flavia Lupu) și „Brâncuși cu și fără diacritice” (coordonatori: Andrei Novac și Mihai Zgondoiu). Au acordat invitației RERC scriitori, artiști, cercetători și curatori din nouă țări: Christian W. Schenk, Ioana Crăciunescu, Marius Daniel Popescu, Alina Voicu, Mircea G. Florescu, Mircea Arman, Valeriu Barbu, Mihaela Copoșciuc, Maria Gheorghiu, Daniel Țecu, Noemina Câmpean, Balázs F. Attila, Mihai Hafia Traista, Mariana Feride Moisoiu, Elena Soare, Ramona Gonczol, Denise Jambore, Lucian Binder Cătană, Bogdan Mihai Radu și Doina Lemny.
Citiți mai mult

Donație și conferință „Cartea de Identitate”, la Madrid

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Duminică, 25 octombrie 2026, de la ora 12.00, Sala de conferințe a Catedralei Ortodoxe Române din Madrid, sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei (EORSP), a găzduit conferințele proiectului „Cartea de Identitate”, inițiat de Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din București și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Au conferențiat acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române, conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, dr. Cristian Anița, director general al Arhivelor Naționale, și pr. prof. dr. Nicolae Brînzea. Conferința a fost coordonată de prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al MNLR, și scriitorul Ioan Matei. După întâlnirea din 2025 de la Roma, proiectul a adus în comunitatea românească din capitala Spaniei câteva sute de cărți donate – literatură română clasică, istorie, memorii și cărți pentru copii – și a pus în discuție o întrebare doar în aparență simplă: cum îți păstrezi identitatea într-o țară în care te-ai integrat? Proiectul „Cartea de identitate” continuă miercuri, 28 octombrie, între orele 18.00 și 20.00 (ora României), cu ateliere online de scriere creativă susținute de Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Andra Rotaru și Cosmin Perța. Scriitorii români din Spania care vor să participe pot cere link-ul de logare la adresa de email: cipariu@yahoo.com.
Citiți mai mult

„Hora înfometaților”, în memoria unei tragedii istorice

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Romanul „Hora înfometaților”*, al Liliei Calancea, a fost inițial scris în memoria bunicii sale, Panaghia, o femeie înfometată care a născut, în februarie 1947, pe un cuptor rece, sub podul unei case golit de grâne, lângă trei copii flămânzi și înghețați – după cum autoarea povestește chiar la începutul cărții. Apoi însă ideea s-a extins. După o postare pe internet, Lilia Călancea a adunat din comentariile cititoarelor sale prenumele femeilor din neamul lor, dându-și seama că, de fapt, propriul ei neam nu este decât o rădăcină prinsă într-o nesfârșită împletire de alte rădăcini. Și așa s-au strâns aproximativ 80 de nume de străbunici care au îndurat cumplita foamete din Basarabia din anii 1946–1947. La aproape 80 de ani de la acest episod cumplit, despre ale cărui dimensiuni în România poate că nu se știe și nu se vorbește îndeajuns, Lilia Calancea a scris o carte absolut cutremurătoare. O carte bazată pe mărturii, cărora a ales să le dea o formă literară, convinsă de puterea literaturii de a plânge acolo unde alții aleg să tacă.
Citiți mai mult

Gabriela Adameșteanu, Codruț Baciu, Mihai Bălăceanu, Cristina Bogdan, Noemina Câmpean, Mircea Cărtărescu, Cristian Iscrulescu și Iuliana Miu, laureații Premiilor AgentiadeCarte.ro

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Sâmbătă, 24 octombrie 2026, ora 11.00, la Bragageria Bogdania din București (str. Olari nr. 20), au fost decernate Premiile AgentiadeCarte.ro pentru anul editorial 2025. Juriul format din scriitorii Cristian Teodorescu (președinte), Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu a acordat 8 premii, a câte 2.000 de lei, în valoare totală de 16.000 de lei, finanțate de Ministerul Culturii. Premianții sunt Cristina Bogdan și Noemina Câmpean (Cartea de poezie a anului 2025), Mihai Bălăceanu și Codruț Baciu (Cartea de proză a anului 2025), Iuliana Miu și Cristian Iscrulescu (Cartea de critică, istorie și teorie literară a anului 2025), Gabriela Adameșteanu și Mircea Cărtărescu (Cartea de eseu, publicistică și memorialistică a anului 2025). Cu bragă, cafea turcească la nisip și Plăcinta Lipscanilor (cu telemea maturată de oaie, iaurt grecesc și dulceață de ceapă), premianții au depănat amintiri literare de ieri și de azi împreună cu scriitorii Ioana Crăciunescu, Ioana Nicolaie și Bogdan O. Popescu și editorii Cristina Poterășoiu și Odilia Roșianu. Diplomele au fost realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu, prezent la Gala de decernare a Premiilor AgentiadeCarte.ro. Partener: OPERA SCRISĂ.RO & www.romaniacultural.eu.
Citiți mai mult

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

0
"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

0
„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

0
„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

0
„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Agenția de cArte - 0
Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

„Cea mai mare parte a vieții noastre se derulează prin intermediere vizuală digitală”

1

Cunoașterea realității și arta de a o descrie: noi provocări, noi perspective

1

„În România, democrația comunicării digitale nu are limite”

1

„Un pretext pentru gândire critică”

2

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

Eveniment

Habitat B1 găzduiește vernisajul expoziției „element” și un program special de Halloween organizat de Clandestin Cinema

Agenția de cArte - 0
Vineri, 30 octombrie, habitat B1 din Timișoara găzduiește vernisajul expoziției „element”, dedicată proceselor artistice participative și experimentului cu materiale neconvenționale. Seara continuă cu un party de Halloween organizat de Clandestin Cinema, cu proiecții de filme horror, concurs de costume și un DJ set semnat Erik Kun. Între orele 18:00 și 20:00, publicul este invitat să descopere „element”, o expoziție care aduce împreună rezultatele și procesele creative dezvoltate în cadrul seriei de ateliere sustenabile „make it happen!” și al atelierelor creative de la habitat B1. Proiectul pune în prim-plan experimentul, reutilizarea materialelor și accesul deschis la practici artistice, în care procesul de creație devine la fel de important ca lucrarea finală.

98 de ani de Radio România, sărbătoriți prin muzică la Sala Radio

0
Vineri, 30 octombrie 2026 (19.00), Sala Radio celebrează 98 de ani de Radio România printr-un concert al Orchestrei Naționale Radio, ansamblu a cărui istorie este legată chiar de începuturile radioului public românesc. La 1 noiembrie 1928 a avut loc difuzarea primei emisiuni a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică, instituție cunoscută astăzi sub numele de brand Radio România. Pentru a răspunde misiunii de promovare a culturii asumate de radioul public, dirijorul și compozitorul Mihail Jora a înființat în același an 1928 Orchestra Radio, în prezent Orchestra Națională Radio, care sărbătorește așadar aceeași frumoasă vârstă. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenientului.

Costin Brăteanu expune la Oradea, în cadrul proiectului „ACCIDENT CONTROLAT”

0
Arta contemporană aduce împreună peste 50 de artiști la Oradea, în cadrul expoziției „ACCIDENT CONTROLAT”, organizată de UAPR – Filiala Oradea. Vernisajul va avea loc sâmbătă, 31 octombrie 2026, de la ora 18:00, la Galeria de Artă Reperaj din Cetatea Oradea. Printre participanți se află și artistul timișorean Costin Brăteanu, a cărui prezență reconfirmă implicarea sa în circuitul artistic național și în proiecte expoziționale care încurajează dialogul dintre diferite generații. Artist, curator și galerist, Costin Brăteanu desfășoară o activitate susținută atât prin creația proprie, cât și prin organizarea de expoziții și participarea la simpozioane internaționale de artă. Cercetarea sa artistică explorează relațiile dintre materie, culoare, lumină și timp, într-un demers în care experimentul și intuiția contribuie la construirea unor universuri vizuale personale.

BESTIARIUM — Endre Farkas, la After 5 Art Escape

0
Galeria After 5 Art Escape din Arad găzduiește expoziția BESTIARIUM, semnată de sculptorul Endre Farkas, cu un text curatorial de Dr. Gabriela Robeci. Deschisă publicului începând cu 17 octombrie 2026, expoziția reunește 19 lucrări care explorează posibilitățile formale ale sculpturii prin volume, culori, texturi și asocieri vizuale neașteptate. Expoziția propune o întâlnire cu un univers de forme, volume, culori și texturi care invită la observație și interpretări multiple. Lucrările nu pornesc de la intenția de a reprezenta animale, însă pot trezi asocieri zoomorfe, lăsând privitorului libertatea de a descoperi propriile personaje și povești. În acest univers, formele își păstrează individualitatea, dar, reunite într-o colecție, construiesc un ansamblu comun.

Conferințe dedicate identității culturale și limbii române, în cadrul celei de-a doua ediții a proiectului „CARTE DE IDENTITATE”, la Madrid

0
Conferințele de la Madrid vor fi coordonate de prof. univ. dr. Ioan Cristescu și scriitorul și eseistul Ioan Matei și îi vor avea ca invitați pe academicianul Marius Andruh, președintele Academiei Române, conf. univ. dr. Mirelle Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, dr. Cristian Anița, director general al Arhivelor Naționale, și pr. prof. dr. Nicolae Brînzea. Întâlnirile vor aborda teme legate de patrimoniul cultural, identitatea românească și importanța păstrării limbii materne în comunitățile din afara granițelor țării. Totodată, prelegerile vor contribui la fundamentarea unor inițiative locale de lectură și la dezvoltarea unor minibiblioteci destinate comunității românești din Spania. Programul va continua miercuri, 28 octombrie 2026, între orele 18:00 și 20:00, cu o serie de ateliere online de scriere creativă, dedicate românilor din diaspora. Participanții vor avea ocazia să lucreze direct cu scriitori contemporani cunoscuți, precum Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Andra Rotaru și Cosmin Perța, să își exerseze creativitatea și să descopere noi modalități de exprimare prin intermediul cuvântului scris.

LA ȚINTĂ!

„PAJURA. Povești & Muzici”: vernisaj, revistă, premii și concert stradal la Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Luni, 2 noiembrie 2026, de la ora 14.00, la Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” din București, Asociația Euro CulturArt încheie proiectul „PAJURA. Povești & Muzici”, realizat în parteneriat cu colegiul, condus de dr. Cristina Issa, și cofinanțat de Primăria Sectorului 1. Programul cuprinde o conferință a academicianului Mircia Dumitrescu, vernisajul traseului expozițional în aer liber (pe gardul liceului), coordonat de curatoarea Ana Daniela Sultana și artiștii vizuali Andei Șendrea-Reg și Mihai Zgondoiu, lansarea revistei digitale „PAJURA. Povești & Muzici”, paginată de Florin Iaru și coordonată de Cristina Poterășoiu și Dan Mircea Cipariu, decernarea premiilor „PAJURA. Povești & Muzici”, în valoare totală de 10000 lei, și concertul stradal Mike Godoroja & Blue Spirit, alături de liceenii mentorați. Un documentar video va putea fi vizionat, post festum, pe rețelele de socializare. „Când am lansat proiectul, spuneam că îmi doresc ca orice margine să devină un centru prin forța iradiantă a culturii, a educației și a creativității. O expoziție stradală, o revistă cu povești despre cartier în format digital, gravurile făcute în atelierul Maestrului Mircia Dumitrescu ori o scenă pentru 5 liceeni de la Brâncoveanu care să cânte cu una dintre cele mai bune trupe de blues și de jazz din România, Mike Godoroja &Blue Spirit, sunt doar câteva dintre realizările proiectului. Un plus special pentru cele 8 câștigătoare ale atelierului de povești coordonat de Florin Iaru. Le mulțumesc celor 60 de liceeni, doamnei director dr. Cristina Issa și profesorilor colegiului, precum și artiștilor care le-au coordonat atelierele, iar pentru foto-video lui Dragoș Ilie, care a fost prezent alături de noi la toate evenimentele. Premianții sunt ai cartierului: veniți să-i aplaudați la scenă deschisă!”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației Euro CulturArt. Radio România Cultural, AgențiadeCarte.ro și RomaniaCultural.eu sunt partenerii media ai proiectului. Proiect cultural realizat cu sprijinul financiar al Sectorului 1 al Municipiului București.
Citiți mai mult

romaniacultural.eu, hubul digital care reunește presa culturală de limbă română din diaspora europeană

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Asociația Opera Scrisă.RO încheie, la 31 octombrie 2026, proiectul „Rețeaua Europeană România Culturală (RERC)”, realizat împreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În trei luni, proiectul a pus în funcțiune portalul www.romaniacultural.eu, hubul digital care reunește presa culturală de limbă română din diaspora europeană, a produs șase dosare jurnalistice de coproducție transfrontalieră și a fost prezentat în Spania, la Nava, Oviedo, Gijón și Santander. Portalul www.romaniacultural.eu este funcțional și rămâne online după încheierea proiectului. Reunește douăsprezece unități media de limbă română – unsprezece din diaspora europeană și AgențiadeCarte.ro, ca nod de legătură cu țara. Fiecare publicație are un spațiu propriu și, pentru prima dată, un cadru profesionist de drepturi de autor, administrat de Opera Scrisă.RO. Cele șase dosare însumează 33 de materiale – editoriale, eseuri, analize și interviuri –, puse gratuit la dispoziția întregii rețele: „Cultura română, între rețele web și distribuția europeană” (coordonator: Dan Mircea Cipariu), „Artiștii presei” (coordonator: Adrian Suciu), „Românii – poveȘTIRI culturale europene” (coordonator: Tudor Voicu), „Literația, specific național și european. Literația și mass-media” (coordonator: Cristina Poterășoiu), „Curatoriat și arte vizuale românești și europene” (coordonatori: Ana Daniela Sultana și Flavia Lupu) și „Brâncuși cu și fără diacritice” (coordonatori: Andrei Novac și Mihai Zgondoiu). Au acordat invitației RERC scriitori, artiști, cercetători și curatori din nouă țări: Christian W. Schenk, Ioana Crăciunescu, Marius Daniel Popescu, Alina Voicu, Mircea G. Florescu, Mircea Arman, Valeriu Barbu, Mihaela Copoșciuc, Maria Gheorghiu, Daniel Țecu, Noemina Câmpean, Balázs F. Attila, Mihai Hafia Traista, Mariana Feride Moisoiu, Elena Soare, Ramona Gonczol, Denise Jambore, Lucian Binder Cătană, Bogdan Mihai Radu și Doina Lemny.
Citiți mai mult

Donație și conferință „Cartea de Identitate”, la Madrid

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Duminică, 25 octombrie 2026, de la ora 12.00, Sala de conferințe a Catedralei Ortodoxe Române din Madrid, sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei (EORSP), a găzduit conferințele proiectului „Cartea de Identitate”, inițiat de Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din București și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Au conferențiat acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române, conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, dr. Cristian Anița, director general al Arhivelor Naționale, și pr. prof. dr. Nicolae Brînzea. Conferința a fost coordonată de prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al MNLR, și scriitorul Ioan Matei. După întâlnirea din 2025 de la Roma, proiectul a adus în comunitatea românească din capitala Spaniei câteva sute de cărți donate – literatură română clasică, istorie, memorii și cărți pentru copii – și a pus în discuție o întrebare doar în aparență simplă: cum îți păstrezi identitatea într-o țară în care te-ai integrat? Proiectul „Cartea de identitate” continuă miercuri, 28 octombrie, între orele 18.00 și 20.00 (ora României), cu ateliere online de scriere creativă susținute de Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Andra Rotaru și Cosmin Perța. Scriitorii români din Spania care vor să participe pot cere link-ul de logare la adresa de email: cipariu@yahoo.com.
Citiți mai mult

„Hora înfometaților”, în memoria unei tragedii istorice

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Romanul „Hora înfometaților”*, al Liliei Calancea, a fost inițial scris în memoria bunicii sale, Panaghia, o femeie înfometată care a născut, în februarie 1947, pe un cuptor rece, sub podul unei case golit de grâne, lângă trei copii flămânzi și înghețați – după cum autoarea povestește chiar la începutul cărții. Apoi însă ideea s-a extins. După o postare pe internet, Lilia Călancea a adunat din comentariile cititoarelor sale prenumele femeilor din neamul lor, dându-și seama că, de fapt, propriul ei neam nu este decât o rădăcină prinsă într-o nesfârșită împletire de alte rădăcini. Și așa s-au strâns aproximativ 80 de nume de străbunici care au îndurat cumplita foamete din Basarabia din anii 1946–1947. La aproape 80 de ani de la acest episod cumplit, despre ale cărui dimensiuni în România poate că nu se știe și nu se vorbește îndeajuns, Lilia Calancea a scris o carte absolut cutremurătoare. O carte bazată pe mărturii, cărora a ales să le dea o formă literară, convinsă de puterea literaturii de a plânge acolo unde alții aleg să tacă.
Citiți mai mult

Gabriela Adameșteanu, Codruț Baciu, Mihai Bălăceanu, Cristina Bogdan, Noemina Câmpean, Mircea Cărtărescu, Cristian Iscrulescu și Iuliana Miu, laureații Premiilor AgentiadeCarte.ro

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Sâmbătă, 24 octombrie 2026, ora 11.00, la Bragageria Bogdania din București (str. Olari nr. 20), au fost decernate Premiile AgentiadeCarte.ro pentru anul editorial 2025. Juriul format din scriitorii Cristian Teodorescu (președinte), Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu a acordat 8 premii, a câte 2.000 de lei, în valoare totală de 16.000 de lei, finanțate de Ministerul Culturii. Premianții sunt Cristina Bogdan și Noemina Câmpean (Cartea de poezie a anului 2025), Mihai Bălăceanu și Codruț Baciu (Cartea de proză a anului 2025), Iuliana Miu și Cristian Iscrulescu (Cartea de critică, istorie și teorie literară a anului 2025), Gabriela Adameșteanu și Mircea Cărtărescu (Cartea de eseu, publicistică și memorialistică a anului 2025). Cu bragă, cafea turcească la nisip și Plăcinta Lipscanilor (cu telemea maturată de oaie, iaurt grecesc și dulceață de ceapă), premianții au depănat amintiri literare de ieri și de azi împreună cu scriitorii Ioana Crăciunescu, Ioana Nicolaie și Bogdan O. Popescu și editorii Cristina Poterășoiu și Odilia Roșianu. Diplomele au fost realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu, prezent la Gala de decernare a Premiilor AgentiadeCarte.ro. Partener: OPERA SCRISĂ.RO & www.romaniacultural.eu.
Citiți mai mult

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

0
"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

0
„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

0
„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

0
„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Agenția de cArte - 0
Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

„Cea mai mare parte a vieții noastre se derulează prin intermediere vizuală digitală”

1

Cunoașterea realității și arta de a o descrie: noi provocări, noi perspective

1

„În România, democrația comunicării digitale nu are limite”

1

„Un pretext pentru gândire critică”

2

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508