spot_img

Evenimente Agenția de cArte

Eveniment

CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA #39. ”Broci, cârmâz, drobiță și alte povestiri. Cromatica poporului român – o perspectivă de secol XXI”

Agenția de cArte - 0
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 10 februarie 2026, de la ora 18:00, în sala Media, la o nouă întâlnire din seria Conferințelor de la Șosea având ca titlu: Broci, cârmâz, drobiță și alte povestiri. Cromatica poporului român – o perspectivă de secol XXI. Ana Ursescu, etnolog, vă invită la o reflecție despre cum rețete vechi de vopsit materiale textile cu coloranți naturali, texte uitate și practici încă vii pot intra din nou în dialog, într-un prezent interesat de patrimoniu, culoare și sens.

Seară de poveste la Sala Radio: Ravel – ”Mama mea, gâsca” și Rimski-Korsakov – ”Șeherazada”

0
Vineri, 6 februarie 2026, de la 19.00, la Sala Radio, vom asculta suita Mama mea, gâsca semnată de Ravel, marele compozitor francez de la a cărui naștere s-au aniversat 150 de ani în 2025. „Ma Mère l’Oye” (în titlul original) este o bijuterie orchestrală inspirată din povești celebre, o muzică delicată, ce evocă magia copilăriei prin culori sonore diafane, fantezie și poezie pură. Lucrarea lui Ravel este o suită fermecătoare de cinci piese muzicale, inspirate din basmele lui Charles Perrault, ca Frumoasa din Pădurea Adormită, Grădina fermecată, Frumoasa și bestia ș.a. Creată inițial pentru pian la patru mâini (în 1910) pentru copiii prietenului său, sculptorul de origine poloneză Cyprian Godebski, suita a fost orchestrată ulterior ca balet (în 1911), fiind o capodoperă a impresionismului muzical francez.  În cea de-a doua parte a serii de la Sala Radio, imaginația ne va purta pe tărâmurile orientale din O mie și una de nopți, prin celebra suită Șeherazada, semnată de compozitorul rus Nikolai Rimski-Korsakov (solo vioară: Virgil Zvorișteanu). AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Ziua Internațională a Cititului Împreună. Muzica și lectura, în dialog la Biblioteca Metropolitană București 

0
Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București, în parteneriat cu Școala Gimnazială de Arte „Iosif Sava”, sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună printr-un spectacol de muzică și lectură, susținut de elevii claselor I –VIII, într-un eveniment care îmbină armonios cuvântul scris cu expresia muzicală. Evenimentul se va desfășura joi, 5 februarie 2026, de la ora 14:00, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” al Bibliotecii Metropolitane București, din str. Tache Ionescu, nr. 4.

Expoziția „Culegătorii de vreme” de Dragoș Dogaru

0
Miercuri, 4 februarie 2026, de la ora 18:00, Galeria 15 DESIGN, de la Hanul cu Tei – Lipscani nr. 63 din București, vernisează expoziția „Culegătorii de vreme” de Dragoș Dogaru. Proiectul este deschis până sâmbătă, 28 februarie 2026 și este curatoriat de Gilda Ghinoiu

”Simfonia nr. 5” pe 5 februarie: Filarmonica Brașov deschide luna cu Bruckner

0
După concertul de mare succes de săptămâna trecută, dirijat de Cristian Mandeal, alături de Orchestra Filarmonicii Brașov și avându-l ca solist pe tubistul Laurențiu Sima, Filarmonica Brașov intră în luna februarie cu un eveniment cu totul special, dedicat unuia dintre cei mai profunzi și mai enigmatici compozitori ai repertoriului simfonic. Joi, 5 februarie 2026, de la ora 19:00, publicul este invitat la o întâlnire rară cu universul monumental al lui Anton Bruckner, prin interpretarea Simfoniei nr. 5, sub conducerea dirijorului german Walter Hilgers, care revine la Brașov.

LA ȚINTĂ!

Reînvierea autenticității

La Țintă! Agenția de cArte - 0
De la “Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Libra, 1999), cartea mea de debut, până la “poemul matriță” (Brumar, 2018), “meta vers” (Vellant, 2022) și “Cartușeria” (Vellant, 2024), tema controversată a relației dintre om și noile tehnologii ale informației și ale cunoașterii a născut multe tensiuni poetice și existențiale. Ideea mea, repetată în texte publicistice ori în conferințe, accentua faptul că noi suntem cei care trebuie să dăm un sens oricărui mijloc, fie că mijlocul se numește Internet, telecomandă, card bancar sau Inteligență Artificială. Nu e vina mijlocului că este lăsat să ne acapareze și să ne uniformizeze discursul, felul în care consumăm știri, produse ori servicii. Barierele care ne aruncă din uniformizare în autenticitate și sens sunt gândirea critică și creativă și practica etică ori spirituală. Aceste miezuri tari ale gândirii și ale limbajului ne trag din prăpastia culturală pe care am numit-o, din 2023, “Orice, dar cu puțin AI!”. Un șablon poate naște un alt șablon, nu o imagine poetică nouă, nu un “accident metafizic” al gândirii și al limbajului. Autenticitatea este mimată ori colaționată din arhitecturile și rețelele neuronale ale informației până când devine, prin repetiție și expansiune în sistemele de date, o formă de surogat al gândirii și al creației. Autenticitatea umană și cea artificială e un detaliu de sens și cod între imaginile interioare ale memoriei omenești și statistica hegemonică a mașinăriilor. Autenticitatea umană are nume, umbre și suferință în timp ce autenticitatea tehnologiei e oceanul de date anonime și de șabloane în care pescuiesc roboți și furnizori de date fără conștiință.
Citiți mai mult

Paula Erizanu, Alexia Plăcintă, Daniela Vizireanu, Andrei Gogu și Radu Nițescu, laureații Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2025

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala „Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București, a avut loc a șaisprezecea ediție a programului Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2025. Evenimentul multiart, transmis în direct de Radio România Cultural, i-a avut invitați speciali pe Maestrul George Mihăiță și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit. Juriul Galei, format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța, a acordat următoarele 5 premii: Cartea de Poezie a anului 2025: Radu Nițescu, „în inima pustiului, la malul Cișmigiului”, Casa de Editură Max Blecher) – prezentată de Cristina Bogdan; Premiul special al Juriului: Paula Erizanu, “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită”, Editura Cartier – prezentat de Cosmin Perța; Premiul pentru Tânărul poet al anului 2025: Alexia (pseudonimul Alexiei Plăcintă), “formula lucrurilor simple”, Editura Tracus Arte) – prezentat de Cristina Bogdan; Premiul pentru Tânărul prozator al anului 2025: Andrei Gogu, “Tatăl meu care ești pe pământ”, Editura Litera – prezentat de Cosmin Perța; Premiul pentru Tânărul scriitor al anului 2025: Daniela Vizireanu, “nu va ajunge aici dispariția”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima – prezentat de Bianca Burța-Cernat. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, și Asociația Euro CulturArt. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.
Citiți mai mult

George Mihăiță, în direct la Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2025

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala “Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), Maestrul George Mihăiță este invitatul de onoare al Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Cu acest prilej, Maestrul George Mihăiță ne aduce aminte, prin intermediul unui micro-recital, că 2026 este și Anul Marin Sorescu. Recunoscut pentru sensibilitatea cu care recită din opera unor poeți precum Mihai Eminescu, Nichita Stănescu sau Marin Sorescu, George Mihăiță transformă recitalurile lui de poezie într-o experiență teatrală vie, expresivă și inconfundabilă. Nu întâmplător, la editura Salut pe care a patronat-o a publicat antologia ”Marfă”, în 1996, cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, grup poetic care se va reuni, în curând, în cadrul proiectului ”Marfă cu diamante” însoțiți de poemele scrise de Mircea Cărtărescu și Florin Iaru. Premiul Cartea de Poezie a anului 2025 este acordat volumului “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu, apărut la Casa de editură Max Blecher din București. Premiul Special al Juriului îl primește cartea “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” de Paula Erizanu, Editura Cartier.
Citiți mai mult

 “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu primește Premiul Cartea de Poezie a anului 2025

La Țintă! Agenția de cArte - 1
Marți, 6 ianuarie 2026, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 a anunțat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XVI-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2025 volumului “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu, apărut la Casa de editură Max Blecher din București. Premiul Special al Juriului îl primește cartea “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” de Paula Erizanu, Editura Cartier. Nominalizările pentru Tânărul poet al anului 2025: Anca Ioana Câdă, “Însemnări pe tivul fustei”, Editura Art (colecția pocket); Alin Dimache, “Visul post-punk”, Editura pentru Artă și Literatură, colecția Arcane; Irina Francisca Ion, “orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima; Alexia (pseudonimul Alexiei Plăcintă), “formula lucrurilor simple”, Editura Tracus Arte; Daniela Vizireanu, “nu va ajunge aici dispariția”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima. Nominalizările pentru Tânărul prozator al anului 2025: Ramona Boldizsar, “Fete bune. Fete cuminți”, Editura Humanitas; Mihai Bălăceanu, “Și florile de cireș mor”, Editura pentru Artă și Literatură; Andrei Gogu, “Tatăl meu care ești pe pământ”, Editura Litera. Premiul pentru Tânărul critic al anului 2025 nu se acordă. Juriul Galei este format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 celebrează cea de-a șaisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala “Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 este organizat de Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, și asociaţia Euro Culturart. Co-producător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori.
Citiți mai mult

Premiile Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociaţia EURO CULTURART anunță realizarea programului GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2025 pentru celebrarea celei de-a șaisprezecea ediții a Zilei Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, ora 16.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Juriul va fi compus din Bianca Burţa-Cernat, Cristina Bogdan şi Cosmin Perța. Juriul va anunţa miercuri, 7 ianuarie 2026, nominalizările pentru Tânărul Poet al anului 2025, Tânărul Prozator al anului 2025 și pentru Tânărul Critic al anului 2025. Câştigătorii celor trei secţiuni vor fi desemnaţi şi prezentaţi la Gala Tinerilor Scriitori; de asemenea, marele câştigător, Tânărul Scriitor al anului 2025, ales dintre toate cărțile nominalizate pentru cele trei secțiuni. Premiul CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2025 pentru autorul celui mai important volum de versuri din anul editorial 2025 va fi oferit în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, ediția a XVI-a. Artistul vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart ce îi va avea ca invitați speciali pe muzicienii din trupa de blues &jazz Mike Godoroja & Blue Spirit. Gala Tinerilor Scriitori va fi difuzată în direct de către Radio România Cultural, producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori. Editorii și autorii sunt invitați să trimită cărți (anul editorial 2025!) pentru jurizare pe adresa Muzeul Național al Literaturii Române din București, Calea Griviței nr. 64-66, sector 1, București, cu precizarea “Pentru Premiile Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024″, până vineri, 26 decembrie 2025, ora 17.00. AgenţiadeCarte.ro, partenerul tradiţional al proiectului, vă prezintă Regulamentul Premiilor GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2025. Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021), Simona Popescu (2022), Alina Purcaru (2023), Radu Vancu (2024) și Rita Chirian (2025).
Citiți mai mult

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Cronica de cArte

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana

„Scenarii mitice” – expoziție personală Paul Buța, la Galeria CREART

0
Imaginea cetelor de colindători cu măști populare care își fac apariția cu ocazia sărbătorilor de iarnă este cu siguranță una dintre cele mai spectaculoase și puternice tradiții păstrate la noi în țară. Aceste măști recompun alfabetul unui limbaj arhaic și duc mai departe datini ce își au originea în unele ritualuri păgâne asimilate ulterior și în creștinism. Paul Buța nu creează doar obiecte de ritual folcloric, ci dezvăluie, prin măștile sale, o lume întreagă. În căutarea autenticității, artistul a studiat tehnici de realizare și modele relatate de bătrâni, fiind îndrumat în demersul său și de academicianul Romulus Vulcănescu. Prin practica sa artistică, în care îmbină armonios cercetarea etnografică, artizanatul și actoria, Paul Buța ne oferă o perspectivă completă și avizată asupra acestor obiceiuri străbune, putând chiar să susțină și funcția lor performativă; pentru el, măștile transcend dimensiunea decorativă, fiind menite a fi purtate în vederea interpretării unor roluri arhetipale sau forțe primordiale în dansuri, ceremonii, obiceiuri agrare şi pastorale sau mici scenete integrate colindului de sărbători. Astfel, tradiția nu rămâne închisă în documente etnografice, ci vibrează, crudă și vie, ca o coardă străveche ce refuză să amuțească. Constantin Prut vedea în alaiurile de colindători cu măști de inspirație zoomorfă cu coarne (taur, cerb, berbec) ce vestesc nașterea Noului An „străvechi scenarii mitice, în care animalul poate mărturisi epifanii divine, sau este angajat în îndeplinirea unor misiuni transportatoare între diferite tărâmuri”. – Ana Daniela Sultana

„10 de cupe” – solo show Răzvan Năstase, la Galeria CREART

0
„Expoziția personală (nu doar pentru că e vorba despre un solo show, ci și pentru că selecția este profund autobiografică și introspectivă pentru artist) reunește o serie recentă de (auto)portrete realizate într-o manieră nouă pentru practica lui Răzvan Năstase care, de câțiva ani, a adus fotografia în atelier, ca punct de plecare în lucrările sale. În selecția de față, această tendință, prin care realismul foto-portretelor transcende către efigie picturală ori esențializare cu aură de tarot, fotografia e un pretext de a călători în memorie și cotloanele (auto)biografice pentru a aduce un omagiu familiei sale de proveniență. 10 de cupe este o arcană minoră a Tarotului, care ilustrează, mai ales în pachetul  Rider Waite, un cuplu împreună cu doi copii, fiind adesea numită și „cartea familiei”. Seria lui Răzvan Năstase explorează așadar propria memorie afectivă și relațiile sale de familie, într-un dialog complex cu trecutul personal și colectiv, îmbinând observația conștientă cu gesturi picturale expresive care abundă într-o simbolistică ezoterică (lună, soare, arcadă, aură). Alegând ca subiecte ale acestor lucrări membri ai propriei familii, Răzvan Năstase ne dezvăluie apartenența sa genealogică și identitară, pe de o parte și deschide discuția despre distincția dintre viața și opera unui artist (dacă ele sunt sau nu parte ale aceluiași flux existențial), pe de altă parte. ”  – Ana Daniela Sultana

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART

0
„Visele notate de artista Daniela Zbarcea într-un jurnal completat pe parcursul ultimilor ani fac obiectul unui eseu psihobiografic în mai multe secvențe, și printre acestea, fixarea lor grafică pe filele unui caiet de lucru fragmentat sau pe „pagina goală” a propriului cearșaf constituie doar un episod. La rândul ei un grad zero al figurației și desenului, scrierea ca act corporal performează în proiectul artistei un limbaj pictografic personal, combinând litere, imagini, semne și forme – adesea ininteligibile în absența unei medieri prin recitirea și traducerea oferite de autoare. Somnul și visul pot fi o critică subversivă și un afront aduse ordinii „diurne” a realității pe care împărtășim conștient cu ceilalți. Istoria artei le-a cultivat mult pentru aceste virtuți, iar Daniela Zbarcea tocmai a încheiat o amplă cercetare academică despre autobiografiile și jurnalele artiștilor de-a lungul timpului, în care relatarea viselor sunt frecvent o formă de autoportretizare. Cuprinzând exemple de vise proprii, adică eșantioane ale unei manifestări psihice libere de constrângerile curente ale lumii conștiente (și deci problematică, chiar posibil scandaloasă și rebelă din perspectiva realității „treze”), arhiva personală de vise a Danielei Zbarcea zugrăvește un dreamscape cu texte și desene, care servesc unor sistematice introspecții și auto-observări voluntare, urmate cu obstinație și perseverență. În procesul constituirii ei, artista joacă succesiv rolurile de autor/producător al viselor, voyeur și observator al propriului somn, și apoi secretar și povestitor ale acestora prin captarea, fixarea și prelucrarea lor în narațiuni vizuale. Recuzita procesului (patul, camera, arealul intim al artistei, spațiul și obiectele ei de lucru, atelierul, casa) dispare cu tact și discreție într-un fundal ambiental care acomodează stranii povești onirice. Și aceeași scenografie a lumii mentale trăite ca un Wunderkammer extinde totodată și cadrul de referință temporal (somnul și visele ca time givers), pentru a cuprinde inclusiv o experiență controversată, liminală, pe care artista o îmbrățișează și pretinde chiar să o practice cu o similară disciplină și dedicare: visele lucide.” – Adriana Oprea

“Răul se întâmplă fără efort, natural”, o expoziție de Mihai Răuță, curatoriată de Mihai Zgondoiu

0
„Titlul expoziției Răul se întâmplă fără efort, natural... (“Evil is committed without effort, naturally, by fatally; goodness is always the product of some art.”), inspirat din Charles Baudelaire – Pictorul vieții moderne, este cheia de acces pe care artistul Mihai Răuță ne-o oferă încă de la început. Fotografiile expuse sunt parte dintr-un proiect mai amplu realizat în anul 2022 în România. Pe parcursul a șase luni de observații asupra unei locații (Club de Noapte) incendiate, artistul a fotografiat în repetate rânduri, aproape obsesiv, imagini post-catastrofă. Instantanee carbonizate și înghețate în timp unde Răul a rămas nefiltrat, dar profund recognoscibil. Amprenta spațiului nu mai este o arhivă vie, ci o metafizică a ruinei. O formă tăcută de confesiune a umanului în lipsa umanului. Trupuri de plastic contorsionate și dezmembrate, haine arse, pagini de cărți carbonizate sau picioare de manechin rătăcite printre fiare, sunt doar câteva din detaliile pe care creierul uman le mai poate distinge. Privind aceste capturi fotografice descoperim ceea ce Baudelaire a formulat cu o mare profunzime: Răul este spontan, iar firea noastră îi cedează cu ușurință. Ne este mai la îndemână distrugerea decât construcția. Ne rămâne mai vie amintirea traumei decât a armoniei. Trăim într-o lume care a devenit un cult al negativului și a știrilor false. Haos-ul este noul Zen, iar binele apare rar, cu efort și cu trudă. În acest context, fotografiile lui Mihai Răuță nu oferă doar o estetică a ruinelor, ci o formă de memorie reflexivă. O revoltă blândă în fața cinismului lumii. Ele transformă accidentul în alchimie vizuală. Acolo unde a fost doar cădere și decădere, apar compoziții de o frumusețe ciudată, aproape bizare. Nu este frumusețea convențională (a perfecțiunii) cu care am fost obișnuiți, ci aceea frumusețe născută dintr-o observare îndelungă. O frumusețe revelată, nu oferită. A contempla în fața acestor fotografii devine un exercițiu spiritual necesar. O mantră ce nu a documentat mot-a-mot un incendiu, ci l-a descoperit în cel mai realist mod posibil prin Artă.” Mihai Zgondoiu
spot_img

Dialogul de carte

Dialogul de carte

„Cât de mult depinde memoria noastră de cuvintele pe care le alegem”

Agenția de cArte - 0
Traducerea romanului „Câteva nopți și încă una” de Isidoros Zourgos poartă amprenta unei rarisime delicateți: echilibru între fidelitate și respirația firească a limbii române, rigoare istorică și sensibilitate poetică. Ana-Maria Lucescu, traducătoarea volumului, vorbește în cele ce urmează despre întâlnirea cu universul autorului grec, despre provocările ritmului elen și despre felul în care memoria unei limbi poate deveni o punte între epoci și culturi. În romanul lui Zourgos, limbajul este muzical, fraza respiră lent, iar istoria se insinuează în viețile personajelor cu o precizie aproape ritualică. Traducerea Anei-Maria Lucescu reușește să conserve această vibrație rară. Interviul de față explorează culisele acestei munci: descoperirea unui autor, lupta cu nuanțele, echilibrul dintre două limbi și două sensibilități. „Câteva nopți și încă una” este un roman în care memoria, timpul și orașul Salonic devin personaje cu propria respirație. Traducătoarea volumului, Ana-Maria Lucescu, rememorează procesul de transpunere a textului în limba română – un parcurs al fascinației, temerii, documentării riguroase și, în cele din urmă, al unei întâlniri profunde cu literatura greacă contemporană. În fața unui text de o asemenea densitate emoțională și muzicală, traducerea devine ea însăși o formă de re-creație. În dialogul de mai jos – purtat de Cristina Poterășoiu cu Ana-Maria Lucescu în exclusivitate pentru Agenția de Carte.ro – traducătoarea dezvăluie ce înseamnă să cauți vocea unei limbi în cealaltă, să păstrezi istoria, ritmul și fragilitatea unui roman în care granița dintre memorie și ficțiune este mereu permeabilă.

„Segmentul meu de literatură preferat este teatrul Renașterii engleze”

0

„Romanul, ca și viața, nu are un singur adevăr”

0

„Emoțiile, în sensul profund al cuvântului, sunt ca niște zei care ne dirijează fără ca noi să putem controla ceva”

0

“Citind, m-am gândit de mai multe ori la David Popovici, aceleași frici, aceeași perseverență, același amestec de inocență și forță”

0

Studioul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Agenția de cArte - 0
Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

„Cea mai mare parte a vieții noastre se derulează prin intermediere vizuală digitală”

1

Cunoașterea realității și arta de a o descrie: noi provocări, noi perspective

1

„În România, democrația comunicării digitale nu are limite”

1

„Un pretext pentru gândire critică”

2

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

Eveniment

CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA #39. ”Broci, cârmâz, drobiță și alte povestiri. Cromatica poporului român – o perspectivă de secol XXI”

Agenția de cArte - 0
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 10 februarie 2026, de la ora 18:00, în sala Media, la o nouă întâlnire din seria Conferințelor de la Șosea având ca titlu: Broci, cârmâz, drobiță și alte povestiri. Cromatica poporului român – o perspectivă de secol XXI. Ana Ursescu, etnolog, vă invită la o reflecție despre cum rețete vechi de vopsit materiale textile cu coloranți naturali, texte uitate și practici încă vii pot intra din nou în dialog, într-un prezent interesat de patrimoniu, culoare și sens.

Seară de poveste la Sala Radio: Ravel – ”Mama mea, gâsca” și Rimski-Korsakov – ”Șeherazada”

0
Vineri, 6 februarie 2026, de la 19.00, la Sala Radio, vom asculta suita Mama mea, gâsca semnată de Ravel, marele compozitor francez de la a cărui naștere s-au aniversat 150 de ani în 2025. „Ma Mère l’Oye” (în titlul original) este o bijuterie orchestrală inspirată din povești celebre, o muzică delicată, ce evocă magia copilăriei prin culori sonore diafane, fantezie și poezie pură. Lucrarea lui Ravel este o suită fermecătoare de cinci piese muzicale, inspirate din basmele lui Charles Perrault, ca Frumoasa din Pădurea Adormită, Grădina fermecată, Frumoasa și bestia ș.a. Creată inițial pentru pian la patru mâini (în 1910) pentru copiii prietenului său, sculptorul de origine poloneză Cyprian Godebski, suita a fost orchestrată ulterior ca balet (în 1911), fiind o capodoperă a impresionismului muzical francez.  În cea de-a doua parte a serii de la Sala Radio, imaginația ne va purta pe tărâmurile orientale din O mie și una de nopți, prin celebra suită Șeherazada, semnată de compozitorul rus Nikolai Rimski-Korsakov (solo vioară: Virgil Zvorișteanu). AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Ziua Internațională a Cititului Împreună. Muzica și lectura, în dialog la Biblioteca Metropolitană București 

0
Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București, în parteneriat cu Școala Gimnazială de Arte „Iosif Sava”, sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună printr-un spectacol de muzică și lectură, susținut de elevii claselor I –VIII, într-un eveniment care îmbină armonios cuvântul scris cu expresia muzicală. Evenimentul se va desfășura joi, 5 februarie 2026, de la ora 14:00, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” al Bibliotecii Metropolitane București, din str. Tache Ionescu, nr. 4.

Expoziția „Culegătorii de vreme” de Dragoș Dogaru

0
Miercuri, 4 februarie 2026, de la ora 18:00, Galeria 15 DESIGN, de la Hanul cu Tei – Lipscani nr. 63 din București, vernisează expoziția „Culegătorii de vreme” de Dragoș Dogaru. Proiectul este deschis până sâmbătă, 28 februarie 2026 și este curatoriat de Gilda Ghinoiu

”Simfonia nr. 5” pe 5 februarie: Filarmonica Brașov deschide luna cu Bruckner

0
După concertul de mare succes de săptămâna trecută, dirijat de Cristian Mandeal, alături de Orchestra Filarmonicii Brașov și avându-l ca solist pe tubistul Laurențiu Sima, Filarmonica Brașov intră în luna februarie cu un eveniment cu totul special, dedicat unuia dintre cei mai profunzi și mai enigmatici compozitori ai repertoriului simfonic. Joi, 5 februarie 2026, de la ora 19:00, publicul este invitat la o întâlnire rară cu universul monumental al lui Anton Bruckner, prin interpretarea Simfoniei nr. 5, sub conducerea dirijorului german Walter Hilgers, care revine la Brașov.

LA ȚINTĂ!

Reînvierea autenticității

La Țintă! Agenția de cArte - 0
De la “Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Libra, 1999), cartea mea de debut, până la “poemul matriță” (Brumar, 2018), “meta vers” (Vellant, 2022) și “Cartușeria” (Vellant, 2024), tema controversată a relației dintre om și noile tehnologii ale informației și ale cunoașterii a născut multe tensiuni poetice și existențiale. Ideea mea, repetată în texte publicistice ori în conferințe, accentua faptul că noi suntem cei care trebuie să dăm un sens oricărui mijloc, fie că mijlocul se numește Internet, telecomandă, card bancar sau Inteligență Artificială. Nu e vina mijlocului că este lăsat să ne acapareze și să ne uniformizeze discursul, felul în care consumăm știri, produse ori servicii. Barierele care ne aruncă din uniformizare în autenticitate și sens sunt gândirea critică și creativă și practica etică ori spirituală. Aceste miezuri tari ale gândirii și ale limbajului ne trag din prăpastia culturală pe care am numit-o, din 2023, “Orice, dar cu puțin AI!”. Un șablon poate naște un alt șablon, nu o imagine poetică nouă, nu un “accident metafizic” al gândirii și al limbajului. Autenticitatea este mimată ori colaționată din arhitecturile și rețelele neuronale ale informației până când devine, prin repetiție și expansiune în sistemele de date, o formă de surogat al gândirii și al creației. Autenticitatea umană și cea artificială e un detaliu de sens și cod între imaginile interioare ale memoriei omenești și statistica hegemonică a mașinăriilor. Autenticitatea umană are nume, umbre și suferință în timp ce autenticitatea tehnologiei e oceanul de date anonime și de șabloane în care pescuiesc roboți și furnizori de date fără conștiință.
Citiți mai mult

Paula Erizanu, Alexia Plăcintă, Daniela Vizireanu, Andrei Gogu și Radu Nițescu, laureații Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2025

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala „Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București, a avut loc a șaisprezecea ediție a programului Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2025. Evenimentul multiart, transmis în direct de Radio România Cultural, i-a avut invitați speciali pe Maestrul George Mihăiță și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit. Juriul Galei, format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța, a acordat următoarele 5 premii: Cartea de Poezie a anului 2025: Radu Nițescu, „în inima pustiului, la malul Cișmigiului”, Casa de Editură Max Blecher) – prezentată de Cristina Bogdan; Premiul special al Juriului: Paula Erizanu, “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită”, Editura Cartier – prezentat de Cosmin Perța; Premiul pentru Tânărul poet al anului 2025: Alexia (pseudonimul Alexiei Plăcintă), “formula lucrurilor simple”, Editura Tracus Arte) – prezentat de Cristina Bogdan; Premiul pentru Tânărul prozator al anului 2025: Andrei Gogu, “Tatăl meu care ești pe pământ”, Editura Litera – prezentat de Cosmin Perța; Premiul pentru Tânărul scriitor al anului 2025: Daniela Vizireanu, “nu va ajunge aici dispariția”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima – prezentat de Bianca Burța-Cernat. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, și Asociația Euro CulturArt. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.
Citiți mai mult

George Mihăiță, în direct la Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2025

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala “Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), Maestrul George Mihăiță este invitatul de onoare al Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Cu acest prilej, Maestrul George Mihăiță ne aduce aminte, prin intermediul unui micro-recital, că 2026 este și Anul Marin Sorescu. Recunoscut pentru sensibilitatea cu care recită din opera unor poeți precum Mihai Eminescu, Nichita Stănescu sau Marin Sorescu, George Mihăiță transformă recitalurile lui de poezie într-o experiență teatrală vie, expresivă și inconfundabilă. Nu întâmplător, la editura Salut pe care a patronat-o a publicat antologia ”Marfă”, în 1996, cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, grup poetic care se va reuni, în curând, în cadrul proiectului ”Marfă cu diamante” însoțiți de poemele scrise de Mircea Cărtărescu și Florin Iaru. Premiul Cartea de Poezie a anului 2025 este acordat volumului “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu, apărut la Casa de editură Max Blecher din București. Premiul Special al Juriului îl primește cartea “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” de Paula Erizanu, Editura Cartier.
Citiți mai mult

 “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu primește Premiul Cartea de Poezie a anului 2025

La Țintă! Agenția de cArte - 1
Marți, 6 ianuarie 2026, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 a anunțat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XVI-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2025 volumului “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu, apărut la Casa de editură Max Blecher din București. Premiul Special al Juriului îl primește cartea “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” de Paula Erizanu, Editura Cartier. Nominalizările pentru Tânărul poet al anului 2025: Anca Ioana Câdă, “Însemnări pe tivul fustei”, Editura Art (colecția pocket); Alin Dimache, “Visul post-punk”, Editura pentru Artă și Literatură, colecția Arcane; Irina Francisca Ion, “orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima; Alexia (pseudonimul Alexiei Plăcintă), “formula lucrurilor simple”, Editura Tracus Arte; Daniela Vizireanu, “nu va ajunge aici dispariția”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima. Nominalizările pentru Tânărul prozator al anului 2025: Ramona Boldizsar, “Fete bune. Fete cuminți”, Editura Humanitas; Mihai Bălăceanu, “Și florile de cireș mor”, Editura pentru Artă și Literatură; Andrei Gogu, “Tatăl meu care ești pe pământ”, Editura Litera. Premiul pentru Tânărul critic al anului 2025 nu se acordă. Juriul Galei este format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 celebrează cea de-a șaisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala “Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 este organizat de Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, și asociaţia Euro Culturart. Co-producător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori.
Citiți mai mult

Premiile Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociaţia EURO CULTURART anunță realizarea programului GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2025 pentru celebrarea celei de-a șaisprezecea ediții a Zilei Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, ora 16.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Juriul va fi compus din Bianca Burţa-Cernat, Cristina Bogdan şi Cosmin Perța. Juriul va anunţa miercuri, 7 ianuarie 2026, nominalizările pentru Tânărul Poet al anului 2025, Tânărul Prozator al anului 2025 și pentru Tânărul Critic al anului 2025. Câştigătorii celor trei secţiuni vor fi desemnaţi şi prezentaţi la Gala Tinerilor Scriitori; de asemenea, marele câştigător, Tânărul Scriitor al anului 2025, ales dintre toate cărțile nominalizate pentru cele trei secțiuni. Premiul CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2025 pentru autorul celui mai important volum de versuri din anul editorial 2025 va fi oferit în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, ediția a XVI-a. Artistul vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart ce îi va avea ca invitați speciali pe muzicienii din trupa de blues &jazz Mike Godoroja & Blue Spirit. Gala Tinerilor Scriitori va fi difuzată în direct de către Radio România Cultural, producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori. Editorii și autorii sunt invitați să trimită cărți (anul editorial 2025!) pentru jurizare pe adresa Muzeul Național al Literaturii Române din București, Calea Griviței nr. 64-66, sector 1, București, cu precizarea “Pentru Premiile Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024″, până vineri, 26 decembrie 2025, ora 17.00. AgenţiadeCarte.ro, partenerul tradiţional al proiectului, vă prezintă Regulamentul Premiilor GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2025. Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021), Simona Popescu (2022), Alina Purcaru (2023), Radu Vancu (2024) și Rita Chirian (2025).
Citiți mai mult

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Cronica de cArte

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana

„Scenarii mitice” – expoziție personală Paul Buța, la Galeria CREART

0
Imaginea cetelor de colindători cu măști populare care își fac apariția cu ocazia sărbătorilor de iarnă este cu siguranță una dintre cele mai spectaculoase și puternice tradiții păstrate la noi în țară. Aceste măști recompun alfabetul unui limbaj arhaic și duc mai departe datini ce își au originea în unele ritualuri păgâne asimilate ulterior și în creștinism. Paul Buța nu creează doar obiecte de ritual folcloric, ci dezvăluie, prin măștile sale, o lume întreagă. În căutarea autenticității, artistul a studiat tehnici de realizare și modele relatate de bătrâni, fiind îndrumat în demersul său și de academicianul Romulus Vulcănescu. Prin practica sa artistică, în care îmbină armonios cercetarea etnografică, artizanatul și actoria, Paul Buța ne oferă o perspectivă completă și avizată asupra acestor obiceiuri străbune, putând chiar să susțină și funcția lor performativă; pentru el, măștile transcend dimensiunea decorativă, fiind menite a fi purtate în vederea interpretării unor roluri arhetipale sau forțe primordiale în dansuri, ceremonii, obiceiuri agrare şi pastorale sau mici scenete integrate colindului de sărbători. Astfel, tradiția nu rămâne închisă în documente etnografice, ci vibrează, crudă și vie, ca o coardă străveche ce refuză să amuțească. Constantin Prut vedea în alaiurile de colindători cu măști de inspirație zoomorfă cu coarne (taur, cerb, berbec) ce vestesc nașterea Noului An „străvechi scenarii mitice, în care animalul poate mărturisi epifanii divine, sau este angajat în îndeplinirea unor misiuni transportatoare între diferite tărâmuri”. – Ana Daniela Sultana

„10 de cupe” – solo show Răzvan Năstase, la Galeria CREART

0
„Expoziția personală (nu doar pentru că e vorba despre un solo show, ci și pentru că selecția este profund autobiografică și introspectivă pentru artist) reunește o serie recentă de (auto)portrete realizate într-o manieră nouă pentru practica lui Răzvan Năstase care, de câțiva ani, a adus fotografia în atelier, ca punct de plecare în lucrările sale. În selecția de față, această tendință, prin care realismul foto-portretelor transcende către efigie picturală ori esențializare cu aură de tarot, fotografia e un pretext de a călători în memorie și cotloanele (auto)biografice pentru a aduce un omagiu familiei sale de proveniență. 10 de cupe este o arcană minoră a Tarotului, care ilustrează, mai ales în pachetul  Rider Waite, un cuplu împreună cu doi copii, fiind adesea numită și „cartea familiei”. Seria lui Răzvan Năstase explorează așadar propria memorie afectivă și relațiile sale de familie, într-un dialog complex cu trecutul personal și colectiv, îmbinând observația conștientă cu gesturi picturale expresive care abundă într-o simbolistică ezoterică (lună, soare, arcadă, aură). Alegând ca subiecte ale acestor lucrări membri ai propriei familii, Răzvan Năstase ne dezvăluie apartenența sa genealogică și identitară, pe de o parte și deschide discuția despre distincția dintre viața și opera unui artist (dacă ele sunt sau nu parte ale aceluiași flux existențial), pe de altă parte. ”  – Ana Daniela Sultana

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART

0
„Visele notate de artista Daniela Zbarcea într-un jurnal completat pe parcursul ultimilor ani fac obiectul unui eseu psihobiografic în mai multe secvențe, și printre acestea, fixarea lor grafică pe filele unui caiet de lucru fragmentat sau pe „pagina goală” a propriului cearșaf constituie doar un episod. La rândul ei un grad zero al figurației și desenului, scrierea ca act corporal performează în proiectul artistei un limbaj pictografic personal, combinând litere, imagini, semne și forme – adesea ininteligibile în absența unei medieri prin recitirea și traducerea oferite de autoare. Somnul și visul pot fi o critică subversivă și un afront aduse ordinii „diurne” a realității pe care împărtășim conștient cu ceilalți. Istoria artei le-a cultivat mult pentru aceste virtuți, iar Daniela Zbarcea tocmai a încheiat o amplă cercetare academică despre autobiografiile și jurnalele artiștilor de-a lungul timpului, în care relatarea viselor sunt frecvent o formă de autoportretizare. Cuprinzând exemple de vise proprii, adică eșantioane ale unei manifestări psihice libere de constrângerile curente ale lumii conștiente (și deci problematică, chiar posibil scandaloasă și rebelă din perspectiva realității „treze”), arhiva personală de vise a Danielei Zbarcea zugrăvește un dreamscape cu texte și desene, care servesc unor sistematice introspecții și auto-observări voluntare, urmate cu obstinație și perseverență. În procesul constituirii ei, artista joacă succesiv rolurile de autor/producător al viselor, voyeur și observator al propriului somn, și apoi secretar și povestitor ale acestora prin captarea, fixarea și prelucrarea lor în narațiuni vizuale. Recuzita procesului (patul, camera, arealul intim al artistei, spațiul și obiectele ei de lucru, atelierul, casa) dispare cu tact și discreție într-un fundal ambiental care acomodează stranii povești onirice. Și aceeași scenografie a lumii mentale trăite ca un Wunderkammer extinde totodată și cadrul de referință temporal (somnul și visele ca time givers), pentru a cuprinde inclusiv o experiență controversată, liminală, pe care artista o îmbrățișează și pretinde chiar să o practice cu o similară disciplină și dedicare: visele lucide.” – Adriana Oprea

“Răul se întâmplă fără efort, natural”, o expoziție de Mihai Răuță, curatoriată de Mihai Zgondoiu

0
„Titlul expoziției Răul se întâmplă fără efort, natural... (“Evil is committed without effort, naturally, by fatally; goodness is always the product of some art.”), inspirat din Charles Baudelaire – Pictorul vieții moderne, este cheia de acces pe care artistul Mihai Răuță ne-o oferă încă de la început. Fotografiile expuse sunt parte dintr-un proiect mai amplu realizat în anul 2022 în România. Pe parcursul a șase luni de observații asupra unei locații (Club de Noapte) incendiate, artistul a fotografiat în repetate rânduri, aproape obsesiv, imagini post-catastrofă. Instantanee carbonizate și înghețate în timp unde Răul a rămas nefiltrat, dar profund recognoscibil. Amprenta spațiului nu mai este o arhivă vie, ci o metafizică a ruinei. O formă tăcută de confesiune a umanului în lipsa umanului. Trupuri de plastic contorsionate și dezmembrate, haine arse, pagini de cărți carbonizate sau picioare de manechin rătăcite printre fiare, sunt doar câteva din detaliile pe care creierul uman le mai poate distinge. Privind aceste capturi fotografice descoperim ceea ce Baudelaire a formulat cu o mare profunzime: Răul este spontan, iar firea noastră îi cedează cu ușurință. Ne este mai la îndemână distrugerea decât construcția. Ne rămâne mai vie amintirea traumei decât a armoniei. Trăim într-o lume care a devenit un cult al negativului și a știrilor false. Haos-ul este noul Zen, iar binele apare rar, cu efort și cu trudă. În acest context, fotografiile lui Mihai Răuță nu oferă doar o estetică a ruinelor, ci o formă de memorie reflexivă. O revoltă blândă în fața cinismului lumii. Ele transformă accidentul în alchimie vizuală. Acolo unde a fost doar cădere și decădere, apar compoziții de o frumusețe ciudată, aproape bizare. Nu este frumusețea convențională (a perfecțiunii) cu care am fost obișnuiți, ci aceea frumusețe născută dintr-o observare îndelungă. O frumusețe revelată, nu oferită. A contempla în fața acestor fotografii devine un exercițiu spiritual necesar. O mantră ce nu a documentat mot-a-mot un incendiu, ci l-a descoperit în cel mai realist mod posibil prin Artă.” Mihai Zgondoiu
spot_img

Dialogul de carte

Dialogul de carte

„Cât de mult depinde memoria noastră de cuvintele pe care le alegem”

Agenția de cArte - 0
Traducerea romanului „Câteva nopți și încă una” de Isidoros Zourgos poartă amprenta unei rarisime delicateți: echilibru între fidelitate și respirația firească a limbii române, rigoare istorică și sensibilitate poetică. Ana-Maria Lucescu, traducătoarea volumului, vorbește în cele ce urmează despre întâlnirea cu universul autorului grec, despre provocările ritmului elen și despre felul în care memoria unei limbi poate deveni o punte între epoci și culturi. În romanul lui Zourgos, limbajul este muzical, fraza respiră lent, iar istoria se insinuează în viețile personajelor cu o precizie aproape ritualică. Traducerea Anei-Maria Lucescu reușește să conserve această vibrație rară. Interviul de față explorează culisele acestei munci: descoperirea unui autor, lupta cu nuanțele, echilibrul dintre două limbi și două sensibilități. „Câteva nopți și încă una” este un roman în care memoria, timpul și orașul Salonic devin personaje cu propria respirație. Traducătoarea volumului, Ana-Maria Lucescu, rememorează procesul de transpunere a textului în limba română – un parcurs al fascinației, temerii, documentării riguroase și, în cele din urmă, al unei întâlniri profunde cu literatura greacă contemporană. În fața unui text de o asemenea densitate emoțională și muzicală, traducerea devine ea însăși o formă de re-creație. În dialogul de mai jos – purtat de Cristina Poterășoiu cu Ana-Maria Lucescu în exclusivitate pentru Agenția de Carte.ro – traducătoarea dezvăluie ce înseamnă să cauți vocea unei limbi în cealaltă, să păstrezi istoria, ritmul și fragilitatea unui roman în care granița dintre memorie și ficțiune este mereu permeabilă.

„Segmentul meu de literatură preferat este teatrul Renașterii engleze”

0

„Romanul, ca și viața, nu are un singur adevăr”

0

„Emoțiile, în sensul profund al cuvântului, sunt ca niște zei care ne dirijează fără ca noi să putem controla ceva”

0

“Citind, m-am gândit de mai multe ori la David Popovici, aceleași frici, aceeași perseverență, același amestec de inocență și forță”

0

Studioul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Agenția de cArte - 0
Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

„Cea mai mare parte a vieții noastre se derulează prin intermediere vizuală digitală”

1

Cunoașterea realității și arta de a o descrie: noi provocări, noi perspective

1

„În România, democrația comunicării digitale nu are limite”

1

„Un pretext pentru gândire critică”

2

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Prima agenție de știri și comentarii on-line dedicată industiei editoriale din România, evenimentelor de carte și scriitorilor români. Agenţia de Carte îşi doreşte să creeze o puternică şi activă comunitate de autori de cărţi care să îşi promoveze evenimentele lor editoriale.

© 2023 Agentia de cArte - All Rights Reserved / made with by Web Design Agency & MWP