spot_img

Evenimente Agenția de cArte

„Persepolis”, proiecție specială în memoria lui Marjane Satrapi, în trei cinematografe din România

Într-un moment în care lumea culturală internațională îi aduce un ultim omagiu lui Marjane Satrapi, trei cinematografe din România invită publicul să redescopere filmul care a transformat experiența personală a autoarei într-o poveste universală despre libertate, identitate și maturizare.  În weekendul 27–28 iunie 2026, Persepolis va fi proiectat la Cinema ARTA din Cluj-Napoca (sâmbătă, 27 iunie, ora 18:00), Cinema Apollo111 din București (sâmbătă, 27 iunie, ora 18:00) și Cinema Studio Timișoara (duminică, 28 iunie, ora 20:00), în cadrul unui eveniment special dedicat uneia dintre cele mai importante voci ale culturii contemporane.

Pianul Călător 2026 ajunge în sala care a văzut totul. Pianistul Horia Mihail concertează la Ateneul Român

Turneul Național Pianul Călător, ediția a 16-a, susținut de pianistul Horia Mihail, își încheie itinerariul pe 29 iunie, ora 19:00, pe scena Ateneului Român din București, după un parcurs prin întreaga țară. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

GRO(O)VE ajunge la FITS 2026: spectacolul-eveniment creat de Radu Afrim, în două reprezentații la Sibiu

GRO(O)VE s-a născut în octombrie 2025, cu o singură și clară misiune: de a marca începutul unei sărbători teatrale – Festivalul Național de Teatru. Conceput ca un eveniment unic de Radu Afrim (regizor asociat al FNT 2025), secondat de coregrafa Andrea Gavriliu și de scenograful Cosmin Florea, spectacolul GRO(O)VE a fost prezentat în data de 17 octombrie 2025, la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Național București și și-a asumat să trăiască total, într-o singură seară, cât pentru o stagiune întreagă. 

Eforie Colorat, ediția VI: șase ani într-un oraș pe care România încă îl redescoperă

Vara la Eforie Sud înseamnă seri petrecute în Grădina Cinemascop. Eforie Colorat deschide un nou sezon de evenimente culturale și timp petrecut împreună. Între 4 iulie și 23 august, vizitatorii sunt invitați să redescopere Eforie Sud prin filme, artă contemporană, muzică, ateliere și povești ale oamenilor care îi dau viață. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Începe stagiunea estivală! Ce concerte puteți asculta în următoarea perioadă la Brașov

Filarmonica Brașov deschide stagiunea estivală cu o serie de evenimente speciale, care vor aduce muzica în unele dintre cele mai frumoase spații ale orașului. Piața Sfântul Ioan, Sala Patria, Bastionul Țesătorilor și Biserica Neagră devin, în următoarele zile, locuri de întâlnire pentru publicul brașovean și pentru toți cei care vor să descopere vara prin muzică. Primul eveniment al stagiunii estivale va avea loc vineri, 26 iunie 2026, de la ora 20:00, în Piața Sfântul Ioan. Concertul Estival „IN REAL LIFE” va fi susținut de Orchestra simfonică a Filarmonicii Brașov, sub bagheta dirijorului Vlad Mateescu.

LA ȚINTĂ!

Lucruri care nu se schimbă, dar nu sunt niciodată la fel

Mi-aș dori ca politicienii români de azi să fi citit măcar câteva dintre operele literare din programa școlară. Mi-aș fi dorit și ca ei să fi mers măcar la zece concerte, șapte expoziții, cinci piese de teatru și trei filme românești pe an. Nu neapărat să se culturalizeze, ci doar să înțeleagă că viața e mai complexă decât cea ordonată de decrete, ordonanțe de urgențe, legislație și putere. O politică (oricât succes economic pe cap de locuitor ar avea) nu poate intra în conștiința cetățeanului exclusiv prin discursuri de lemn, adesea agramate. Mai ales când conștiința și sensibilitatea sunt ferecate de pe bancă, excluzând emoția autentică, îndoiala, autoreflexivitatea. Adică umanitatea. Ce vreau să spun cu asta e că nu e suficient ca în școală să spargi baremuri la matematică, fizică și chimie. Toate devin inutile dacă nu se întorc însutit asupra comunității, dintr-o perspectivă universală, asupra noastră înșine. Iar umanitatea nu răzbate niciodată la lumină exclusiv economic. Toate sunt importante, fără îndoială, însă știința fără conștiință e ruina sufletului. Scriu asta oarecum tulburat de incursiunile pe care le-am făcut prin liceele din toată țara. Numărul celor care citesc, ascultă sau văd e foarte mic. Numărul celor care răsfoiesc lumea digitală, în căutarea unui drog mai puternic decât cel consumat în secundele anterioare este în creștere. Asta nu înseamnă că numărul acelora care-și antrenează creierul pentru înțelegere și emoție umană scade, ci doar că procentul lor se micșorează.

Oglinda și drumul

Cîndva Stendhal a spus despre roman că ar fi „o oglindă purtată de-a lungul unui drum”. O definiție cît se poate de satisfăcătoare pînă spre mijlocul secolului 20. Adică pînă cînd oglinda lui Stendhal a început să se uite în oglindă. Și asta cu mult înainte de marotele post-modernismului parodic și autocontemplativ. Obsedat de stil și de problemele „scriiturii” Flaubert visa încă din secolul 19 să scrie un roman despre nimic, adică fără subiect. Un roman care să se susțină numai și numai prin stil. A încercat și n-a izbutit? Nu știm. A spus asta doar ca să epateze sau ca să se țină la distanță de romanele foileton care inundau piața cu subiecte senzaționaliste? Poate. Oricum încă din secolul 20 oglinda lui Stendhal prinde să se crape, cînd nu se sparge de-a dreptul sau se deformează ca oglinzile din bîlciuri, încît Tomas Mann constată exasperat că sînt date drept romane texte care au tot mai puține legături cu romanul clasic. Același Thomas Mann însă împinge romanul spre eseu în Muntele vrăjit, cu celebrul duel de cuvinte dintre Settembrini și Naphta, care se încheie cu sinuciderea celui de-al doilea, și în paginile despre muzica lui Adrian Leverkühn, compozitorul care și-a vîndut sufletul diavolului, din Doctor Faustus.

Cel mai psihopoetic meci literar al lui Sorin Gherguț!

În fotbalul mental pe care îl practică Sorin Gherguț în “ceva ceva”, apărut recent la grupul editorial Art, în colecția “pocket”, coordonată de Mihók Tamás, temporizarea deschide și închide jocul ludic și intertextual în care e surprinsă starea de blocaj creativ și existențial a poetului în fața celor mai banale acțiuni (a te așeza la birou, a intra în casă) ori în ipostaza auctorială în care textul este abandonat la cel mai mic stimul exterior. Procrastinarea se (re)găsește (aproape) la fiecare pas al (re)scrierii de sine: “îmi dispare-ndeobște orice elan” , “amânare” / “le mai amână o dată” , “până reobosesc” , “nimic în lucru / nimic încheiat”. Gestionarea timpului și a ritmului vieții este binară, “prea devreme/ prea târziu”, ca un destin implacabil: “e prea devreme să fac orice”, “prea devreme să fac ceva”, “dimineața pun de ceai, mă spăl pe dinți, e încă devreme”, respectiv: “pornesc târziu”, “după zece jumate–unșpe-i târziu”. În meciul vieții, mereu pe muchie de cuțit, timpul nu are o dimensiune fluidă, ci una fragmentată, un balast sau o resursă care se epuizează înainte de a fi utilizată. Fragmentul și Totul vin “prea devreme” , “prea târziu” , “prea puțin” , “timpul lipsește” , “nu-i timp” , “zi de zi, practic”. Poemul “Kaum Zeit”, (“protorondel altoit pe parasonet”), sintetizează matematic această neputință: până la 9:30 p.m. e prea devreme, după 10:30 e prea târziu, iar intervalul rămas este infim. Aceeași idee apare în structura calendaristică din “Paracalende”, unde lunile se succed sufocant, fiind “răzuibile” ca la loz în plic.

„o virgulă în cearșafurile mari”

Poetica luminii din “Lumina de rezervă”, noul volum de poezie scris de Gabriela Toma, publicat la Tracus Arte, funcționează ca o perdea metafizică prin care e ascunsă ori estompată imaginea Corpului. „Lumina umezeşte podeaua casei", „lumina caldă de deasupra copacului tău", „lumina de rezervă" , „această lumină portocalie" sunt fețe ale unei lumini care nu pariază pe revelație ci pe un minimalism prin care existența este conectată la aparate revivante când viața se retrage în biologie și destin. Nu e lumina revelaţiei, ci lumina minimă care ţine loc de viaţă atunci când viaţa însăși se retrage. Într-o lumină a planului și a jocului secund, Corpul devine un obiect pe câmpul de bătălie al trecerii din lumea cu dor în lumea celor fără de dor. „Corpul tatălui meu se micşorează", „mişcările lui sunt tot mai lente", „noaptea se confundă cu ultima lui respiraţie", „tatuajul ţipătului tău într-o carne străină", „un corp întins pe plajă care seamănă cu lecţia / de anatomie a lui Rembrandt". Corpul traversează, descompune, reconstituie, vindecă ori abandonează realitatea!

Trăim într-o cultură a fragmentului?

În ultimii ani, nu doar modul în care consumăm informația s-a schimbat, ci și felul în care ne raportăm la cultură. Dacă odinioară lectura unui roman presupunea ore de concentrare, iar vizita la muzeu însemna un parcurs lent, aproape ritualic, astăzi experiența culturală este tot mai des filtrată prin ecranul telefonului și condensată în secvențe de câteva zeci de secunde. TikTok, Instagram Reels și alte platforme bazate pe video scurt nu sunt doar instrumente de comunicare; ele modelează noi reflexe cognitive și noi așteptări culturale. În acest context, apare inevitabil întrebarea: trăim într-o cultură a fragmentului? Nu este prima dată când cultura traversează o revoluție a mediului prin care circulă. De la apariția tiparului, a radioului, a televiziunii și până la cea a internetului, relația dintre creator și public s-a schimbat profund. Particularitatea momentului actual constă însă în viteza fără precedent cu care conținutul este consumat și apoi abandonat. Astăzi, succesul unei idei depinde adesea de capacitatea ei de a capta atenția în primele secunde. Concurența nu mai este doar cu alte cărți, filme sau spectacole, ci cu un flux infinit de stimuli care solicită permanent privirea și reacția utilizatorului.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

“Hoteluri bucureștene în cărți poștale de epocă” sau unde înnoptai în Micul Paris?

„Pagini întregi de istorie s-au scris în camerele acestor clădiri”, observă Călin Ile, hotelier, președinte de onoare al FIHR, în Cuvântul-înainte al volumului “Hoteluri bucureștene în cărți poștale de epocă”, apărut la Editura Vremea. Cartea semnată de Nicolae Lupu readuce în atenție hotelurile care au marcat viața Bucureștiului și care au fost, de-a lungul timpului, spații ale întâlnirilor, ale călătoriilor și ale poveștilor de viață. Prin intermediul cărților poștale, al fotografiilor și al documentelor de epocă, autorul reconstruiește atmosfera unei lumi în care ospitalitatea, eleganța și discreția făceau parte din identitatea orașului. „Mai mult decât textul, ilustrația este cea care face diferența”, mărturisește Nicolae Lupu în deschiderea volumului. Iar imaginile adunate aici spun, într-adevăr, o poveste aparte: de la Hanul lui Manuc până la Hotelul Ambasador, ele recompun traseul unor clădiri care au fost martore ale transformărilor Bucureștiului și ale destinelor celor care i-au trecut pragul. Anamaria Spătaru a vorbit cu profesorul Nicolae Lupu despre istoria a 10 hoteluri bucureștene din care poate fi reconstituită harta de bunăstare și de mentalități a unui București de altădată.

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

„Persepolis”, proiecție specială în memoria lui Marjane Satrapi, în trei cinematografe din România

Într-un moment în care lumea culturală internațională îi aduce un ultim omagiu lui Marjane Satrapi, trei cinematografe din România invită publicul să redescopere filmul care a transformat experiența personală a autoarei într-o poveste universală despre libertate, identitate și maturizare.  În weekendul 27–28 iunie 2026, Persepolis va fi proiectat la Cinema ARTA din Cluj-Napoca (sâmbătă, 27 iunie, ora 18:00), Cinema Apollo111 din București (sâmbătă, 27 iunie, ora 18:00) și Cinema Studio Timișoara (duminică, 28 iunie, ora 20:00), în cadrul unui eveniment special dedicat uneia dintre cele mai importante voci ale culturii contemporane.

Pianul Călător 2026 ajunge în sala care a văzut totul. Pianistul Horia Mihail concertează la Ateneul Român

Turneul Național Pianul Călător, ediția a 16-a, susținut de pianistul Horia Mihail, își încheie itinerariul pe 29 iunie, ora 19:00, pe scena Ateneului Român din București, după un parcurs prin întreaga țară. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

GRO(O)VE ajunge la FITS 2026: spectacolul-eveniment creat de Radu Afrim, în două reprezentații la Sibiu

GRO(O)VE s-a născut în octombrie 2025, cu o singură și clară misiune: de a marca începutul unei sărbători teatrale – Festivalul Național de Teatru. Conceput ca un eveniment unic de Radu Afrim (regizor asociat al FNT 2025), secondat de coregrafa Andrea Gavriliu și de scenograful Cosmin Florea, spectacolul GRO(O)VE a fost prezentat în data de 17 octombrie 2025, la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Național București și și-a asumat să trăiască total, într-o singură seară, cât pentru o stagiune întreagă. 

Eforie Colorat, ediția VI: șase ani într-un oraș pe care România încă îl redescoperă

Vara la Eforie Sud înseamnă seri petrecute în Grădina Cinemascop. Eforie Colorat deschide un nou sezon de evenimente culturale și timp petrecut împreună. Între 4 iulie și 23 august, vizitatorii sunt invitați să redescopere Eforie Sud prin filme, artă contemporană, muzică, ateliere și povești ale oamenilor care îi dau viață. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Începe stagiunea estivală! Ce concerte puteți asculta în următoarea perioadă la Brașov

Filarmonica Brașov deschide stagiunea estivală cu o serie de evenimente speciale, care vor aduce muzica în unele dintre cele mai frumoase spații ale orașului. Piața Sfântul Ioan, Sala Patria, Bastionul Țesătorilor și Biserica Neagră devin, în următoarele zile, locuri de întâlnire pentru publicul brașovean și pentru toți cei care vor să descopere vara prin muzică. Primul eveniment al stagiunii estivale va avea loc vineri, 26 iunie 2026, de la ora 20:00, în Piața Sfântul Ioan. Concertul Estival „IN REAL LIFE” va fi susținut de Orchestra simfonică a Filarmonicii Brașov, sub bagheta dirijorului Vlad Mateescu.

LA ȚINTĂ!

Lucruri care nu se schimbă, dar nu sunt niciodată la fel

Mi-aș dori ca politicienii români de azi să fi citit măcar câteva dintre operele literare din programa școlară. Mi-aș fi dorit și ca ei să fi mers măcar la zece concerte, șapte expoziții, cinci piese de teatru și trei filme românești pe an. Nu neapărat să se culturalizeze, ci doar să înțeleagă că viața e mai complexă decât cea ordonată de decrete, ordonanțe de urgențe, legislație și putere. O politică (oricât succes economic pe cap de locuitor ar avea) nu poate intra în conștiința cetățeanului exclusiv prin discursuri de lemn, adesea agramate. Mai ales când conștiința și sensibilitatea sunt ferecate de pe bancă, excluzând emoția autentică, îndoiala, autoreflexivitatea. Adică umanitatea. Ce vreau să spun cu asta e că nu e suficient ca în școală să spargi baremuri la matematică, fizică și chimie. Toate devin inutile dacă nu se întorc însutit asupra comunității, dintr-o perspectivă universală, asupra noastră înșine. Iar umanitatea nu răzbate niciodată la lumină exclusiv economic. Toate sunt importante, fără îndoială, însă știința fără conștiință e ruina sufletului. Scriu asta oarecum tulburat de incursiunile pe care le-am făcut prin liceele din toată țara. Numărul celor care citesc, ascultă sau văd e foarte mic. Numărul celor care răsfoiesc lumea digitală, în căutarea unui drog mai puternic decât cel consumat în secundele anterioare este în creștere. Asta nu înseamnă că numărul acelora care-și antrenează creierul pentru înțelegere și emoție umană scade, ci doar că procentul lor se micșorează.

Oglinda și drumul

Cîndva Stendhal a spus despre roman că ar fi „o oglindă purtată de-a lungul unui drum”. O definiție cît se poate de satisfăcătoare pînă spre mijlocul secolului 20. Adică pînă cînd oglinda lui Stendhal a început să se uite în oglindă. Și asta cu mult înainte de marotele post-modernismului parodic și autocontemplativ. Obsedat de stil și de problemele „scriiturii” Flaubert visa încă din secolul 19 să scrie un roman despre nimic, adică fără subiect. Un roman care să se susțină numai și numai prin stil. A încercat și n-a izbutit? Nu știm. A spus asta doar ca să epateze sau ca să se țină la distanță de romanele foileton care inundau piața cu subiecte senzaționaliste? Poate. Oricum încă din secolul 20 oglinda lui Stendhal prinde să se crape, cînd nu se sparge de-a dreptul sau se deformează ca oglinzile din bîlciuri, încît Tomas Mann constată exasperat că sînt date drept romane texte care au tot mai puține legături cu romanul clasic. Același Thomas Mann însă împinge romanul spre eseu în Muntele vrăjit, cu celebrul duel de cuvinte dintre Settembrini și Naphta, care se încheie cu sinuciderea celui de-al doilea, și în paginile despre muzica lui Adrian Leverkühn, compozitorul care și-a vîndut sufletul diavolului, din Doctor Faustus.

Cel mai psihopoetic meci literar al lui Sorin Gherguț!

În fotbalul mental pe care îl practică Sorin Gherguț în “ceva ceva”, apărut recent la grupul editorial Art, în colecția “pocket”, coordonată de Mihók Tamás, temporizarea deschide și închide jocul ludic și intertextual în care e surprinsă starea de blocaj creativ și existențial a poetului în fața celor mai banale acțiuni (a te așeza la birou, a intra în casă) ori în ipostaza auctorială în care textul este abandonat la cel mai mic stimul exterior. Procrastinarea se (re)găsește (aproape) la fiecare pas al (re)scrierii de sine: “îmi dispare-ndeobște orice elan” , “amânare” / “le mai amână o dată” , “până reobosesc” , “nimic în lucru / nimic încheiat”. Gestionarea timpului și a ritmului vieții este binară, “prea devreme/ prea târziu”, ca un destin implacabil: “e prea devreme să fac orice”, “prea devreme să fac ceva”, “dimineața pun de ceai, mă spăl pe dinți, e încă devreme”, respectiv: “pornesc târziu”, “după zece jumate–unșpe-i târziu”. În meciul vieții, mereu pe muchie de cuțit, timpul nu are o dimensiune fluidă, ci una fragmentată, un balast sau o resursă care se epuizează înainte de a fi utilizată. Fragmentul și Totul vin “prea devreme” , “prea târziu” , “prea puțin” , “timpul lipsește” , “nu-i timp” , “zi de zi, practic”. Poemul “Kaum Zeit”, (“protorondel altoit pe parasonet”), sintetizează matematic această neputință: până la 9:30 p.m. e prea devreme, după 10:30 e prea târziu, iar intervalul rămas este infim. Aceeași idee apare în structura calendaristică din “Paracalende”, unde lunile se succed sufocant, fiind “răzuibile” ca la loz în plic.

„o virgulă în cearșafurile mari”

Poetica luminii din “Lumina de rezervă”, noul volum de poezie scris de Gabriela Toma, publicat la Tracus Arte, funcționează ca o perdea metafizică prin care e ascunsă ori estompată imaginea Corpului. „Lumina umezeşte podeaua casei", „lumina caldă de deasupra copacului tău", „lumina de rezervă" , „această lumină portocalie" sunt fețe ale unei lumini care nu pariază pe revelație ci pe un minimalism prin care existența este conectată la aparate revivante când viața se retrage în biologie și destin. Nu e lumina revelaţiei, ci lumina minimă care ţine loc de viaţă atunci când viaţa însăși se retrage. Într-o lumină a planului și a jocului secund, Corpul devine un obiect pe câmpul de bătălie al trecerii din lumea cu dor în lumea celor fără de dor. „Corpul tatălui meu se micşorează", „mişcările lui sunt tot mai lente", „noaptea se confundă cu ultima lui respiraţie", „tatuajul ţipătului tău într-o carne străină", „un corp întins pe plajă care seamănă cu lecţia / de anatomie a lui Rembrandt". Corpul traversează, descompune, reconstituie, vindecă ori abandonează realitatea!

Trăim într-o cultură a fragmentului?

În ultimii ani, nu doar modul în care consumăm informația s-a schimbat, ci și felul în care ne raportăm la cultură. Dacă odinioară lectura unui roman presupunea ore de concentrare, iar vizita la muzeu însemna un parcurs lent, aproape ritualic, astăzi experiența culturală este tot mai des filtrată prin ecranul telefonului și condensată în secvențe de câteva zeci de secunde. TikTok, Instagram Reels și alte platforme bazate pe video scurt nu sunt doar instrumente de comunicare; ele modelează noi reflexe cognitive și noi așteptări culturale. În acest context, apare inevitabil întrebarea: trăim într-o cultură a fragmentului? Nu este prima dată când cultura traversează o revoluție a mediului prin care circulă. De la apariția tiparului, a radioului, a televiziunii și până la cea a internetului, relația dintre creator și public s-a schimbat profund. Particularitatea momentului actual constă însă în viteza fără precedent cu care conținutul este consumat și apoi abandonat. Astăzi, succesul unei idei depinde adesea de capacitatea ei de a capta atenția în primele secunde. Concurența nu mai este doar cu alte cărți, filme sau spectacole, ci cu un flux infinit de stimuli care solicită permanent privirea și reacția utilizatorului.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

“Hoteluri bucureștene în cărți poștale de epocă” sau unde înnoptai în Micul Paris?

„Pagini întregi de istorie s-au scris în camerele acestor clădiri”, observă Călin Ile, hotelier, președinte de onoare al FIHR, în Cuvântul-înainte al volumului “Hoteluri bucureștene în cărți poștale de epocă”, apărut la Editura Vremea. Cartea semnată de Nicolae Lupu readuce în atenție hotelurile care au marcat viața Bucureștiului și care au fost, de-a lungul timpului, spații ale întâlnirilor, ale călătoriilor și ale poveștilor de viață. Prin intermediul cărților poștale, al fotografiilor și al documentelor de epocă, autorul reconstruiește atmosfera unei lumi în care ospitalitatea, eleganța și discreția făceau parte din identitatea orașului. „Mai mult decât textul, ilustrația este cea care face diferența”, mărturisește Nicolae Lupu în deschiderea volumului. Iar imaginile adunate aici spun, într-adevăr, o poveste aparte: de la Hanul lui Manuc până la Hotelul Ambasador, ele recompun traseul unor clădiri care au fost martore ale transformărilor Bucureștiului și ale destinelor celor care i-au trecut pragul. Anamaria Spătaru a vorbit cu profesorul Nicolae Lupu despre istoria a 10 hoteluri bucureștene din care poate fi reconstituită harta de bunăstare și de mentalități a unui București de altădată.

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508