spot_img

Evenimente Agenția de cArte

Eveniment

Celula de Artă revine la MoBU 2026 cu o selecție de artiști contemporani și o premieră dedicată proiectului internațional Book.art.est

Agenția de cArte - 0
Luna iunie aduce o nouă etapă importantă pentru Celula de Artă, una dintre cele mai active galerii independente din România. Pentru al patrulea an consecutiv, galeria participă la Târgul Internațional de Artă Contemporană București (MoBU), desfășurat în perioada 3–7 iunie 2026 la Romexpo, consolidând astfel o prezență constantă în cadrul celei mai importante platforme dedicate artei contemporane din Europa Centrală și de Est. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

O femeie părăsită, un telefon și prăbușirea treptată a unei iubiri: Orchestra de Cameră Radio prezintă „Vocea umană”, la Bucharest Opera Festival

0
Sâmbătă, 13 iunie 2026 (de la 19.00), Orchestra de Cameră Radio prezintă, în formulă de concert, opera într-un act „Vocea umană” semnată de compozitorul și pianistul francez Francis Poulenc, eveniment inclus în cea de-a cincea ediție a Bucharest Opera Festival, derulat la Opera Națională București (ONB). 

Crime Scene Press aduce la Bookfest cele mai așteptate thrillere ale momentului și lansează colecția de non-ficțiune Spotlight

0
De la Tiffany Crum și Thomas Enger & Johana Gustawsson la noile senzații ale thrillerului internațional, Crime Scene Press transformă Bookfest 2026 într-o destinație obligatorie pentru iubitorii de suspans. Crime Scene Press ajunge la Salonul Internațional de Carte Bookfest cu unul dintre cele mai consistente și spectaculoase programe editoriale din istoria sa recentă: bestsellere internaționale mult așteptate, lansarea colecției SPOTLIGHT, dedicată non-ficțiunii mystery & thriller, și continuarea ambițiosului proiect Crime Canon prin publicarea unor titluri importante din istoria literaturii crime și thrillerului.

LANSARE DE CARTE: „Lăutarii și lăutăria – aspecte culturale și individualitatea creatoare”, de Alin Trocan 

0
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 5 iunie 2026, începând cu ora 17:00, la Sala Media, unde va avea loc lansarea volumului „Lăutarii și lăutăria – aspecte culturale și individualitatea creatoare”, teza de doctorat a etnologului Alin Trocan. Prezintă: prof. univ. dr. habil. Narcisa-Alexandra Știucă și dr. Constantin Răileanu

„Dincolo de cer”, noul volum al Luminiței Mihai Cioabă, se lansează la Bookfest

0
Sâmbătă, 6 iunie 2026, de la ora 11.00, la Pavilionul F28 al Salonului Internațional de Carte Bookfest (ediția a XIX-a), Fundația Social-Culturală a Romilor „Ion Cioabă”, prin Editura Neo Drom, invită publicul la lansarea volumului de poezie Dincolo de cer, semnat de Luminița Mihai Cioabă. Cartea va fi prezentată de Dan Mircea Cipariu. Apărut la Neo Drom (Sibiu, 2026), volumul este o ediție trilingvă – Dincolo de cer / Înteal o čerii / Jenseits des Himmels –, cu versiunea germană realizată de Beatrice Ungar și fotografia de copertă semnată de Konrad Klein. Cartea se deschide cu o prefață a criticului literar Al. Cistelecan, reluată, ca tot cuprinsul, în cele trei limbi. În prefață, Al. Cistelecan o așază pe Luminița Mihai Cioabă, biografic, în vecinătatea generației optzeciste – colegă de serie cu Mircea Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter sau Călin Vlasie –, observând însă că, poetic, ea nu s-a încadrat niciodată în poetica acelei generații, ci și-a aflat drumul într-un romantism al sufletului de care nu s-a abătut. Criticul remarcă o retorică emoțională ce alternează între entuziasm și elegie, după bătaia clipei, și un ton fundamental imnic, revărsat într-o confesiune care funcționează ca o îmbrățișare a lumii. Spre deosebire de pitorescul „cînticelor țigănești”, poezia ei valorifică, asumat, prestigiul și demnitatea etniei rome, tratând apartenența nu ca traumă, ci ca privilegiu. În locul îngerilor cântători ai lui Melozzo da Forlì apar, astfel, „îngerii țigani”, iar ecourile sunt mai degrabă cele ale romanțelor lorquiene. Materiile lirice – rădăcina pământului, aerul cuvântului, sufletul muntelui, miezul copacilor, florile cerului – se transformă, în lectura lui Cistelecan, în adevărate exerciții de levitație, susținute de o estetică solară străbătută, pe alocuri, de o melancolie senină. Lansarea de la Bookfest readuce în atenția publicului o operă esențială pentru memoria culturală a romilor și pentru dialogul dintre limbi și tradiții. Intrarea este liberă.

LA ȚINTĂ!

Poezie de Cotroceni: 15 poeți în Bazarul de Cotroceni

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Sâmbătă și duminică 6–7 iunie 2026, poezia iese din cărți și se întoarce pe străzile, în curțile și în cafenelele cartierului Cotroceni din București. Pentru al treilea an consecutiv, poeta Miruna Vlada – ea însăși rezidentă a cartierului – aduce poezia clasică și contemporană în programul Bazar de Cotroceni, prin seria de evenimente itinerante Poezie de Cotroceni. Ediția 2026 reunește următoarele lecturi publice ale poeților Anca Ioana Câdă, Paul Gabriel Sandu, Mihai Ivașcu, Oana Ninu, Andrei Zbîrnea, Dan Mircea Cipariu, Alina Purcaru, Domnica Drumea, Răzvan Țupa, Cristina Ispas, Cristina Bogdan, Cătălina Bălan, Diana Iepure și Mina Decu. De asemenea, vor fi realizate rememorări ale poeților celebri care au locuit în Cotroceni, un performance poetic și un tur ghidat realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București, la Casa Memorială Ion Minulescu și Claudia Millian. Scopul prooiectului este să reamintească vizitatorilor că poezia a fost mereu prezentă în Cotroceni – pe străzi, în curți și în biblioteci. Pe de o parte, prin poeții cunoscuți care au trăit și au creat aici, printre care Ion Barbu, Vasile Voiculescu, Ion Minulescu și Claudia Millian sunt cei mai cunoscuți. Pe de altă parte, prin vocile poetelor și poeților contemporani, din generații și stiluri foarte diferite . Ei vor face un pod peste timpuri: vor citi din cele mai recente poeme ale lor, dar și câte un poem preferat din repertoriul poeților care au locuit în Cotroceni. Toate lecturile vor fi moderate de Miruna Vlada.
Citiți mai mult

31 de copii și adolescenți DaDA, la Odorheiu Secuiesc

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Luni, 1 iunie 2026, la Așezământului Casa „Sf. Iosif” din Odorheiu Secuiesc, juriul proiectului „Tzara DaDa”, format din prof. univ. dr. Ioan Cristescu, președinte, Gabriela Toma și Dan Mircea Cipariu, a acordat 31 de premii, în valoare totală de 10.000 lei, elevilor Liceului Teoretic „Marin Preda” din Odorheiu Secuiesc, care au participat la atelierele de scriere creativă, coordonate de Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu, la atelierele de creativitate, coordonate de Gabriela Toma și Ioana Irinciuc, precum și la atelierele de pictopoeme, coordonate de Dan Mircea Cipariu. Invitatul special al galei de premiere a fost poetul Ion Mureșan care a susținut o lectură publică în care a citit „compunerea” „Casa pădurarului”, aplaudată la scenă deschisă. „Mulțumesc copiilor de la Casa Sfântul Iosif pentru că într-o zi de 1 iunie m-au făcut și pe mine copil. Un dar mai mare nu e de închipuit la cei 70 de ani ai mei. Cu recunoștință și mare bucurie”, a mărturisit Ion Mureșan. „Timp de trei zile am explorat lumea complexă a emoțiilor prin povești din întreaga lume și prin cele scrise de cei mici. Pornind de la o singură culoare, am explorat un minunat labirint interior, unde sentimentele s-au arătat în zeci de nuanțe transpuse pe foaia de hârtie. Ținând în palmă un singur nasture, am dat viață unui personaj și unei vieți, astfel a apărut pe lume câinele Dada, care a zburat în spațiu și care s-a împrietenit cu băiatul Dego. Și cum fiecare copil este un erou de basm, povestea sa are dreptul să se facă auzită. Proiecte precum Tzara DADA fac posibil acest lucru.”, a declarat Gabriela Toma. „Am exersat, timp de câteva zile, în manieră DaDa, cu elevi de gimnaziu și de liceu, cele ale harului, imaginarului & (i)realului care vin și trec prin literatură pentru sufletele din casa unde se trăiesc poeme, povești și minuni! Am exersat la ateliere dicteul automat, hazardul ori colajul atât de bine prizate de avangardiști”, a spus Dan Mircea Cipariu. La 130 de ani de la nașterea sa, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (A.P.L.E.R.), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, a lansat Tzara DADA, un proiect interdisciplinar inspirat de opera lui Tristan Tzara și spiritul avangardei europene, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.). În cadrul proiectului Tzara DADA, co-finanțat de AFCN, A.P.L.E.R. organizează, în București și în țară – la Oderheiu Secuiesc, Dumbrăveni (Suceava) și Giurgiu, zone defavorizate cultural, ateliere de scriere și lectură creativă dedicate adolescenților, lecturi publice cu poeți consacrați, tururi ghidate, expoziții, conferințe și un spectacol multimedia. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului TZARA DADA.
Citiți mai mult

Cel care spune o poveste are mereu un interes!

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Vineri, 29 mai 2026, la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București a avut loc ultima secvență din lecturile publice și atelierele de lectură și scriere creative prilejuite de proiectul „Marfă cu diamante”. În Sala de Festivități, moderați de profesoarele de limba română Nina-Ionela Neagoe (directoarea liceului) și Raluca Malciu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț, Florin Iaru și Bogdan O. Popescu, foști cenacliști la „Săgetătorul” condus de regretatul profesor Tudor Opriș chiar în liceul „Lazăr”, i-au captivat pe adolescenți cu discursuri despre relația dintre scris și lectură, dintre biografie și opera literară, dintre spațiul cenaclului, spiritul critic și confruntarea cu tine însuți. Cei patru invitați au plonjat în evocări și nostalgii desprinse parcă dintr-un text literar și, după lectura din „Marfă cu diamante”, au răspuns curiozităților liceenilor.
Citiți mai mult

Cine știe de unde sare iepurele zilei literare de mâine?

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Proiectul „Marfă cu diamante” a fost invitat luni, 25 mai 2026, la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din București (directoare: profesoara Maria Magdalena Capotă) care, de curând, și-a sărbătorit centenarul. Profesoara de limba și literatura română Dorica Boltașu a imaginat o lecție interactivă cu scriitorii Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Iaru care, după ce au făcut fiecare dintre ei câte o pledoarie pro-lectură pentru liceenii din clasele a XI-a și a XII-a, au răspuns întrebărilor legate de proiectul „Marfă cu diamante”, atelierele de lectură și scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru ori despre cum biografia influențează poezia și invers. „Am fost cu bucurie implicați în proiectul Marfă cu diamante: o conexiune culturală și creativă în care adolescenții și tinerii de azi învață de la marii scriitori contemporani. Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu și Sorin Gherguț au adus inspirația și efervescența ideilor atât printre elevii Colegiului Național ”Iulia Hasdeu”, cât și printre profesorii de limba și literatura română Mihaela Bal, Anca-Denisa Petrache, Laura Popescu, Daniel Popa, Cristina Gogianu, Dana Marcu.”, a spus profesoara Dorica Boltașu, organizatoarea și moderatoarea evenimentului. „Încă tind să am emoții când am de vorbit în fața a mai mult de cinci-șase oameni. Inclusiv din cauza asta am optat pentru o carieră nedidactică (iar dacă eram în armată probabil că n-aș fi depășit gradul de caporal). Dar cu Florin Iaru și cu D. M. Cipariu alături la catedră mi-am dat repede seama că n-am de ce să-mi fac griji, iar adolescentele și adolescenții din clasă, în număr neașteptat de mare, de altfel, nu mi s-au părut deloc de speriat, dimpotrivă. Să-mi tot înceapă așa săptămânile, aș zice. Sper că și pentru gazdele noastre a fost o experiență la fel de pozitivă.”, a declarat Sorin Gherguț. „De fiecare dată când mă întâlnesc cu elevii, mă revăd pe mine. Un adolescent slab ca un țâr și lung ca o prăjină, curios și înspăimântat de „celebritatea vie” cu care avea onoarea, privilegiul de a fi contemporan. Adolescentul ăla trăiește și astăzi, numai că a migrat către celebritate, iar curiozitatea, spaima și plictiseala lui s-au mutat în bănci. De aceea, încerc să vorbesc pe limba elevilor, cunoscând lucruri pe care în urmă cu 60 de ani, de abia le intuiam. Scriitorii sunt oameni, nu zei. Scrisul nu e un mister neguros și indescifrabil, ci o meserie ca toate meseriile, dar care cere talent, viziune și muncă. Iar plictiseala poate fi spulberată dacă haotica lume interioară a adolescenților poate fi penetrată de cuvinte pe care le înțeleg și la care reacționează, ca niște diapazoane. Depinde numai de „monștrii sacri” să își scruteze propria tinerețe, cu tot ghemul ei de neliniști și visuri ciudate. Nu altfel a fost la liceul Iulia Hașdeu. Desigur, vor fi venit și elevi care au ținut morțiș să chiulească nițel, dar, dacă vezi printre ei măcar zece oameni cărora le sclipesc ochii, atunci presupui că a fost o întâlnire bună. Cine știe de unde sare iepurele zilei literare de mâine?”, a mărturisit Florin Iaru.
Citiți mai mult

“Marfă cu diamante”, primul album fusion de poezie și muzică românească pe 147 de platforme de streaming

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Marți, 26 mai 2026, a fost lansat oficial “Marfă cu diamante”, primul album fusion de poezie și muzică românească distribuit pe 147 de platforme de streaming, printre acestea regăsindu-se cele mai importante precum: Apple Music, Spotify, Tidal, Youtube Music, YOUTUBE (video stream), Amazon Music. Grupul poetic MARFĂ, format din Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, este însoțit pe scenă și pe web de nume consacrate ale culturii române, invitații speciali Mircea Cărtărescu, Florin Iaru și George Mihăiță. Trupa Mike Godoroja & Blue Spirit a compus și interpretat piese noi pe versurile celor 5 poeți ai grupului. Art director: Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător RRC: Anamaria Spătaru. Proiectul include un volum colectiv publicat la Editura Vellant și două spectacole multimedia la CREART-Sala Teatrelli (poezie, blues și live VJ-ing) ce au fost înregistrate pe 21 martie 2026, de Ziua Internațională a Poeziei, și pe 15 aprilie 2026, de Ziua Mondială a Artei. MARFĂ CU DIAMANTE este organizat de asociația Euro Culturart în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor și co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului.
Citiți mai mult

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

0
"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

0
„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

0
„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

0
„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Dialogul de carte

„Cât de mult depinde memoria noastră de cuvintele pe care le alegem”

Agenția de cArte - 0
Traducerea romanului „Câteva nopți și încă una” de Isidoros Zourgos poartă amprenta unei rarisime delicateți: echilibru între fidelitate și respirația firească a limbii române, rigoare istorică și sensibilitate poetică. Ana-Maria Lucescu, traducătoarea volumului, vorbește în cele ce urmează despre întâlnirea cu universul autorului grec, despre provocările ritmului elen și despre felul în care memoria unei limbi poate deveni o punte între epoci și culturi. În romanul lui Zourgos, limbajul este muzical, fraza respiră lent, iar istoria se insinuează în viețile personajelor cu o precizie aproape ritualică. Traducerea Anei-Maria Lucescu reușește să conserve această vibrație rară. Interviul de față explorează culisele acestei munci: descoperirea unui autor, lupta cu nuanțele, echilibrul dintre două limbi și două sensibilități. „Câteva nopți și încă una” este un roman în care memoria, timpul și orașul Salonic devin personaje cu propria respirație. Traducătoarea volumului, Ana-Maria Lucescu, rememorează procesul de transpunere a textului în limba română – un parcurs al fascinației, temerii, documentării riguroase și, în cele din urmă, al unei întâlniri profunde cu literatura greacă contemporană. În fața unui text de o asemenea densitate emoțională și muzicală, traducerea devine ea însăși o formă de re-creație. În dialogul de mai jos – purtat de Cristina Poterășoiu cu Ana-Maria Lucescu în exclusivitate pentru Agenția de Carte.ro – traducătoarea dezvăluie ce înseamnă să cauți vocea unei limbi în cealaltă, să păstrezi istoria, ritmul și fragilitatea unui roman în care granița dintre memorie și ficțiune este mereu permeabilă.

„Segmentul meu de literatură preferat este teatrul Renașterii engleze”

0

„Romanul, ca și viața, nu are un singur adevăr”

0

„Emoțiile, în sensul profund al cuvântului, sunt ca niște zei care ne dirijează fără ca noi să putem controla ceva”

0

“Citind, m-am gândit de mai multe ori la David Popovici, aceleași frici, aceeași perseverență, același amestec de inocență și forță”

0

Studioul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Agenția de cArte - 0
Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

„Cea mai mare parte a vieții noastre se derulează prin intermediere vizuală digitală”

1

Cunoașterea realității și arta de a o descrie: noi provocări, noi perspective

1

„În România, democrația comunicării digitale nu are limite”

1

„Un pretext pentru gândire critică”

2

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

Eveniment

Celula de Artă revine la MoBU 2026 cu o selecție de artiști contemporani și o premieră dedicată proiectului internațional Book.art.est

Agenția de cArte - 0
Luna iunie aduce o nouă etapă importantă pentru Celula de Artă, una dintre cele mai active galerii independente din România. Pentru al patrulea an consecutiv, galeria participă la Târgul Internațional de Artă Contemporană București (MoBU), desfășurat în perioada 3–7 iunie 2026 la Romexpo, consolidând astfel o prezență constantă în cadrul celei mai importante platforme dedicate artei contemporane din Europa Centrală și de Est. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

O femeie părăsită, un telefon și prăbușirea treptată a unei iubiri: Orchestra de Cameră Radio prezintă „Vocea umană”, la Bucharest Opera Festival

0
Sâmbătă, 13 iunie 2026 (de la 19.00), Orchestra de Cameră Radio prezintă, în formulă de concert, opera într-un act „Vocea umană” semnată de compozitorul și pianistul francez Francis Poulenc, eveniment inclus în cea de-a cincea ediție a Bucharest Opera Festival, derulat la Opera Națională București (ONB). 

Crime Scene Press aduce la Bookfest cele mai așteptate thrillere ale momentului și lansează colecția de non-ficțiune Spotlight

0
De la Tiffany Crum și Thomas Enger & Johana Gustawsson la noile senzații ale thrillerului internațional, Crime Scene Press transformă Bookfest 2026 într-o destinație obligatorie pentru iubitorii de suspans. Crime Scene Press ajunge la Salonul Internațional de Carte Bookfest cu unul dintre cele mai consistente și spectaculoase programe editoriale din istoria sa recentă: bestsellere internaționale mult așteptate, lansarea colecției SPOTLIGHT, dedicată non-ficțiunii mystery & thriller, și continuarea ambițiosului proiect Crime Canon prin publicarea unor titluri importante din istoria literaturii crime și thrillerului.

LANSARE DE CARTE: „Lăutarii și lăutăria – aspecte culturale și individualitatea creatoare”, de Alin Trocan 

0
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 5 iunie 2026, începând cu ora 17:00, la Sala Media, unde va avea loc lansarea volumului „Lăutarii și lăutăria – aspecte culturale și individualitatea creatoare”, teza de doctorat a etnologului Alin Trocan. Prezintă: prof. univ. dr. habil. Narcisa-Alexandra Știucă și dr. Constantin Răileanu

„Dincolo de cer”, noul volum al Luminiței Mihai Cioabă, se lansează la Bookfest

0
Sâmbătă, 6 iunie 2026, de la ora 11.00, la Pavilionul F28 al Salonului Internațional de Carte Bookfest (ediția a XIX-a), Fundația Social-Culturală a Romilor „Ion Cioabă”, prin Editura Neo Drom, invită publicul la lansarea volumului de poezie Dincolo de cer, semnat de Luminița Mihai Cioabă. Cartea va fi prezentată de Dan Mircea Cipariu. Apărut la Neo Drom (Sibiu, 2026), volumul este o ediție trilingvă – Dincolo de cer / Înteal o čerii / Jenseits des Himmels –, cu versiunea germană realizată de Beatrice Ungar și fotografia de copertă semnată de Konrad Klein. Cartea se deschide cu o prefață a criticului literar Al. Cistelecan, reluată, ca tot cuprinsul, în cele trei limbi. În prefață, Al. Cistelecan o așază pe Luminița Mihai Cioabă, biografic, în vecinătatea generației optzeciste – colegă de serie cu Mircea Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter sau Călin Vlasie –, observând însă că, poetic, ea nu s-a încadrat niciodată în poetica acelei generații, ci și-a aflat drumul într-un romantism al sufletului de care nu s-a abătut. Criticul remarcă o retorică emoțională ce alternează între entuziasm și elegie, după bătaia clipei, și un ton fundamental imnic, revărsat într-o confesiune care funcționează ca o îmbrățișare a lumii. Spre deosebire de pitorescul „cînticelor țigănești”, poezia ei valorifică, asumat, prestigiul și demnitatea etniei rome, tratând apartenența nu ca traumă, ci ca privilegiu. În locul îngerilor cântători ai lui Melozzo da Forlì apar, astfel, „îngerii țigani”, iar ecourile sunt mai degrabă cele ale romanțelor lorquiene. Materiile lirice – rădăcina pământului, aerul cuvântului, sufletul muntelui, miezul copacilor, florile cerului – se transformă, în lectura lui Cistelecan, în adevărate exerciții de levitație, susținute de o estetică solară străbătută, pe alocuri, de o melancolie senină. Lansarea de la Bookfest readuce în atenția publicului o operă esențială pentru memoria culturală a romilor și pentru dialogul dintre limbi și tradiții. Intrarea este liberă.

LA ȚINTĂ!

Poezie de Cotroceni: 15 poeți în Bazarul de Cotroceni

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Sâmbătă și duminică 6–7 iunie 2026, poezia iese din cărți și se întoarce pe străzile, în curțile și în cafenelele cartierului Cotroceni din București. Pentru al treilea an consecutiv, poeta Miruna Vlada – ea însăși rezidentă a cartierului – aduce poezia clasică și contemporană în programul Bazar de Cotroceni, prin seria de evenimente itinerante Poezie de Cotroceni. Ediția 2026 reunește următoarele lecturi publice ale poeților Anca Ioana Câdă, Paul Gabriel Sandu, Mihai Ivașcu, Oana Ninu, Andrei Zbîrnea, Dan Mircea Cipariu, Alina Purcaru, Domnica Drumea, Răzvan Țupa, Cristina Ispas, Cristina Bogdan, Cătălina Bălan, Diana Iepure și Mina Decu. De asemenea, vor fi realizate rememorări ale poeților celebri care au locuit în Cotroceni, un performance poetic și un tur ghidat realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București, la Casa Memorială Ion Minulescu și Claudia Millian. Scopul prooiectului este să reamintească vizitatorilor că poezia a fost mereu prezentă în Cotroceni – pe străzi, în curți și în biblioteci. Pe de o parte, prin poeții cunoscuți care au trăit și au creat aici, printre care Ion Barbu, Vasile Voiculescu, Ion Minulescu și Claudia Millian sunt cei mai cunoscuți. Pe de altă parte, prin vocile poetelor și poeților contemporani, din generații și stiluri foarte diferite . Ei vor face un pod peste timpuri: vor citi din cele mai recente poeme ale lor, dar și câte un poem preferat din repertoriul poeților care au locuit în Cotroceni. Toate lecturile vor fi moderate de Miruna Vlada.
Citiți mai mult

31 de copii și adolescenți DaDA, la Odorheiu Secuiesc

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Luni, 1 iunie 2026, la Așezământului Casa „Sf. Iosif” din Odorheiu Secuiesc, juriul proiectului „Tzara DaDa”, format din prof. univ. dr. Ioan Cristescu, președinte, Gabriela Toma și Dan Mircea Cipariu, a acordat 31 de premii, în valoare totală de 10.000 lei, elevilor Liceului Teoretic „Marin Preda” din Odorheiu Secuiesc, care au participat la atelierele de scriere creativă, coordonate de Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu, la atelierele de creativitate, coordonate de Gabriela Toma și Ioana Irinciuc, precum și la atelierele de pictopoeme, coordonate de Dan Mircea Cipariu. Invitatul special al galei de premiere a fost poetul Ion Mureșan care a susținut o lectură publică în care a citit „compunerea” „Casa pădurarului”, aplaudată la scenă deschisă. „Mulțumesc copiilor de la Casa Sfântul Iosif pentru că într-o zi de 1 iunie m-au făcut și pe mine copil. Un dar mai mare nu e de închipuit la cei 70 de ani ai mei. Cu recunoștință și mare bucurie”, a mărturisit Ion Mureșan. „Timp de trei zile am explorat lumea complexă a emoțiilor prin povești din întreaga lume și prin cele scrise de cei mici. Pornind de la o singură culoare, am explorat un minunat labirint interior, unde sentimentele s-au arătat în zeci de nuanțe transpuse pe foaia de hârtie. Ținând în palmă un singur nasture, am dat viață unui personaj și unei vieți, astfel a apărut pe lume câinele Dada, care a zburat în spațiu și care s-a împrietenit cu băiatul Dego. Și cum fiecare copil este un erou de basm, povestea sa are dreptul să se facă auzită. Proiecte precum Tzara DADA fac posibil acest lucru.”, a declarat Gabriela Toma. „Am exersat, timp de câteva zile, în manieră DaDa, cu elevi de gimnaziu și de liceu, cele ale harului, imaginarului & (i)realului care vin și trec prin literatură pentru sufletele din casa unde se trăiesc poeme, povești și minuni! Am exersat la ateliere dicteul automat, hazardul ori colajul atât de bine prizate de avangardiști”, a spus Dan Mircea Cipariu. La 130 de ani de la nașterea sa, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (A.P.L.E.R.), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, a lansat Tzara DADA, un proiect interdisciplinar inspirat de opera lui Tristan Tzara și spiritul avangardei europene, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.). În cadrul proiectului Tzara DADA, co-finanțat de AFCN, A.P.L.E.R. organizează, în București și în țară – la Oderheiu Secuiesc, Dumbrăveni (Suceava) și Giurgiu, zone defavorizate cultural, ateliere de scriere și lectură creativă dedicate adolescenților, lecturi publice cu poeți consacrați, tururi ghidate, expoziții, conferințe și un spectacol multimedia. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului TZARA DADA.
Citiți mai mult

Cel care spune o poveste are mereu un interes!

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Vineri, 29 mai 2026, la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București a avut loc ultima secvență din lecturile publice și atelierele de lectură și scriere creative prilejuite de proiectul „Marfă cu diamante”. În Sala de Festivități, moderați de profesoarele de limba română Nina-Ionela Neagoe (directoarea liceului) și Raluca Malciu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț, Florin Iaru și Bogdan O. Popescu, foști cenacliști la „Săgetătorul” condus de regretatul profesor Tudor Opriș chiar în liceul „Lazăr”, i-au captivat pe adolescenți cu discursuri despre relația dintre scris și lectură, dintre biografie și opera literară, dintre spațiul cenaclului, spiritul critic și confruntarea cu tine însuți. Cei patru invitați au plonjat în evocări și nostalgii desprinse parcă dintr-un text literar și, după lectura din „Marfă cu diamante”, au răspuns curiozităților liceenilor.
Citiți mai mult

Cine știe de unde sare iepurele zilei literare de mâine?

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Proiectul „Marfă cu diamante” a fost invitat luni, 25 mai 2026, la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din București (directoare: profesoara Maria Magdalena Capotă) care, de curând, și-a sărbătorit centenarul. Profesoara de limba și literatura română Dorica Boltașu a imaginat o lecție interactivă cu scriitorii Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Iaru care, după ce au făcut fiecare dintre ei câte o pledoarie pro-lectură pentru liceenii din clasele a XI-a și a XII-a, au răspuns întrebărilor legate de proiectul „Marfă cu diamante”, atelierele de lectură și scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru ori despre cum biografia influențează poezia și invers. „Am fost cu bucurie implicați în proiectul Marfă cu diamante: o conexiune culturală și creativă în care adolescenții și tinerii de azi învață de la marii scriitori contemporani. Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu și Sorin Gherguț au adus inspirația și efervescența ideilor atât printre elevii Colegiului Național ”Iulia Hasdeu”, cât și printre profesorii de limba și literatura română Mihaela Bal, Anca-Denisa Petrache, Laura Popescu, Daniel Popa, Cristina Gogianu, Dana Marcu.”, a spus profesoara Dorica Boltașu, organizatoarea și moderatoarea evenimentului. „Încă tind să am emoții când am de vorbit în fața a mai mult de cinci-șase oameni. Inclusiv din cauza asta am optat pentru o carieră nedidactică (iar dacă eram în armată probabil că n-aș fi depășit gradul de caporal). Dar cu Florin Iaru și cu D. M. Cipariu alături la catedră mi-am dat repede seama că n-am de ce să-mi fac griji, iar adolescentele și adolescenții din clasă, în număr neașteptat de mare, de altfel, nu mi s-au părut deloc de speriat, dimpotrivă. Să-mi tot înceapă așa săptămânile, aș zice. Sper că și pentru gazdele noastre a fost o experiență la fel de pozitivă.”, a declarat Sorin Gherguț. „De fiecare dată când mă întâlnesc cu elevii, mă revăd pe mine. Un adolescent slab ca un țâr și lung ca o prăjină, curios și înspăimântat de „celebritatea vie” cu care avea onoarea, privilegiul de a fi contemporan. Adolescentul ăla trăiește și astăzi, numai că a migrat către celebritate, iar curiozitatea, spaima și plictiseala lui s-au mutat în bănci. De aceea, încerc să vorbesc pe limba elevilor, cunoscând lucruri pe care în urmă cu 60 de ani, de abia le intuiam. Scriitorii sunt oameni, nu zei. Scrisul nu e un mister neguros și indescifrabil, ci o meserie ca toate meseriile, dar care cere talent, viziune și muncă. Iar plictiseala poate fi spulberată dacă haotica lume interioară a adolescenților poate fi penetrată de cuvinte pe care le înțeleg și la care reacționează, ca niște diapazoane. Depinde numai de „monștrii sacri” să își scruteze propria tinerețe, cu tot ghemul ei de neliniști și visuri ciudate. Nu altfel a fost la liceul Iulia Hașdeu. Desigur, vor fi venit și elevi care au ținut morțiș să chiulească nițel, dar, dacă vezi printre ei măcar zece oameni cărora le sclipesc ochii, atunci presupui că a fost o întâlnire bună. Cine știe de unde sare iepurele zilei literare de mâine?”, a mărturisit Florin Iaru.
Citiți mai mult

“Marfă cu diamante”, primul album fusion de poezie și muzică românească pe 147 de platforme de streaming

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Marți, 26 mai 2026, a fost lansat oficial “Marfă cu diamante”, primul album fusion de poezie și muzică românească distribuit pe 147 de platforme de streaming, printre acestea regăsindu-se cele mai importante precum: Apple Music, Spotify, Tidal, Youtube Music, YOUTUBE (video stream), Amazon Music. Grupul poetic MARFĂ, format din Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, este însoțit pe scenă și pe web de nume consacrate ale culturii române, invitații speciali Mircea Cărtărescu, Florin Iaru și George Mihăiță. Trupa Mike Godoroja & Blue Spirit a compus și interpretat piese noi pe versurile celor 5 poeți ai grupului. Art director: Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător RRC: Anamaria Spătaru. Proiectul include un volum colectiv publicat la Editura Vellant și două spectacole multimedia la CREART-Sala Teatrelli (poezie, blues și live VJ-ing) ce au fost înregistrate pe 21 martie 2026, de Ziua Internațională a Poeziei, și pe 15 aprilie 2026, de Ziua Mondială a Artei. MARFĂ CU DIAMANTE este organizat de asociația Euro Culturart în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor și co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului.
Citiți mai mult

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

0
"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

0
„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

0
„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

0
„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Dialogul de carte

„Cât de mult depinde memoria noastră de cuvintele pe care le alegem”

Agenția de cArte - 0
Traducerea romanului „Câteva nopți și încă una” de Isidoros Zourgos poartă amprenta unei rarisime delicateți: echilibru între fidelitate și respirația firească a limbii române, rigoare istorică și sensibilitate poetică. Ana-Maria Lucescu, traducătoarea volumului, vorbește în cele ce urmează despre întâlnirea cu universul autorului grec, despre provocările ritmului elen și despre felul în care memoria unei limbi poate deveni o punte între epoci și culturi. În romanul lui Zourgos, limbajul este muzical, fraza respiră lent, iar istoria se insinuează în viețile personajelor cu o precizie aproape ritualică. Traducerea Anei-Maria Lucescu reușește să conserve această vibrație rară. Interviul de față explorează culisele acestei munci: descoperirea unui autor, lupta cu nuanțele, echilibrul dintre două limbi și două sensibilități. „Câteva nopți și încă una” este un roman în care memoria, timpul și orașul Salonic devin personaje cu propria respirație. Traducătoarea volumului, Ana-Maria Lucescu, rememorează procesul de transpunere a textului în limba română – un parcurs al fascinației, temerii, documentării riguroase și, în cele din urmă, al unei întâlniri profunde cu literatura greacă contemporană. În fața unui text de o asemenea densitate emoțională și muzicală, traducerea devine ea însăși o formă de re-creație. În dialogul de mai jos – purtat de Cristina Poterășoiu cu Ana-Maria Lucescu în exclusivitate pentru Agenția de Carte.ro – traducătoarea dezvăluie ce înseamnă să cauți vocea unei limbi în cealaltă, să păstrezi istoria, ritmul și fragilitatea unui roman în care granița dintre memorie și ficțiune este mereu permeabilă.

„Segmentul meu de literatură preferat este teatrul Renașterii engleze”

0

„Romanul, ca și viața, nu are un singur adevăr”

0

„Emoțiile, în sensul profund al cuvântului, sunt ca niște zei care ne dirijează fără ca noi să putem controla ceva”

0

“Citind, m-am gândit de mai multe ori la David Popovici, aceleași frici, aceeași perseverență, același amestec de inocență și forță”

0

Studioul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Agenția de cArte - 0
Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

„Cea mai mare parte a vieții noastre se derulează prin intermediere vizuală digitală”

1

Cunoașterea realității și arta de a o descrie: noi provocări, noi perspective

1

„În România, democrația comunicării digitale nu are limite”

1

„Un pretext pentru gândire critică”

2

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508