spot_img

Evenimente Agenția de cArte

2000 de oameni au descoperit o nouă adresă în București: Strada de C’Arte #15

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a devenit în ediția a XV-a a Festivalului Strada de C’Arte, un loc unde publicul și trecătorii au fost surprinși, pe rând, de muzică, poezie, foc și cai. În cele cinci zile, BCU „Carol I” a primit, în cadrul tururilor în limba română și în limba engleză, curioși din Marea Britanie, Germania, Belgia, Italia, Grecia, Ucraina, Rusia, Franța, Turcia și din țări francofone din Africa, pentru care festivalul a devenit o ocazie de a descoperi una dintre clădirile emblematice ale centrului Bucureștiului.  La statuia Regelui Carol I, Dj UFe și muzica live a atras iubitori de muzică. „Marfă cu diamante” a transformat spațiul din fața Aulei într-o scenă pe care au făcut show grupul MARFĂ și Mike Godoroja & Blue Spirit. AgențiadeCarte.ro a fost partener media al evenimentului.

Éric-Emmanuel Schmitt urcă pe scena Teatrului Grivița 53 și joacă în premieră absolută spectacolul „Doamna Pylinska și secretul lui Chopin”

Éric-Emmanuel Schmitt, unul dintre cei mai cunoscuți dramaturgi și scriitori francezi contemporani ,vine la București pentru un eveniment cu totul special, în premieră absolută: autorul însuși va juca pe scena Teatrului Grivița 53 în spectacolul „Doamna Pylinska și secretul lui Chopin”, un spectacol inspirat de romanul său cu același nume. Pe data de 20 octombrie 2026, autorul Éric-Emmanuel Schmitt va fi prezent în public și va vedea povestea regizată de Chris Simion – Mercurian cu Emilia Popescu și Luca Rusu, spectacol care a avut premiera în luna iunie și care face parte din repertoriul Teatrului Grivița 53 și se bucură de imens succes.

„Imagini dintr-o perioadă nedefinită – despre arheologia realității” – Nita Mocanu

Artista Nita Mocanu își prezintă expoziția personală „Imagini dintr-o perioadă nedefinită – despre arheologia realității”, începând de sâmbătă, 3 octombrie 2026, la Galeria de Artă Alfa din Arad.  Vernisajul va avea loc de la ora 18:00, iar expoziția va putea fi vizitată până în 17 octombrie. Expoziția pornește de la o întrebare tot mai prezentă într-o societate dominată de imagini: cât de mult mai putem avea încredere în ceea ce vedem? Într-un regim al hipervizibilității, în care imaginile sunt produse, distribuite și consumate instantaneu, lucrările Nitei Mocanu se opun ideii imaginii ca obiect transparent și imediat inteligibil. În schimb, ele propun o privire asupra imaginii ca spațiu al incertitudinii, al memoriei și al interpretărilor contradictorii.

Când satul se schimbă odată cu oamenii care îl locuiesc: proiecția documentarului „În primul rând, să nu faci rău”, la Apollo 111 Cinema, și...

Ce se întâmplă cu un sat atunci când în el ajung oameni care au venit din oraș în căutarea unui alt fel de viață? Și ce se întâmplă cu cei care au locuit acolo dintotdeauna, atunci când locul pe care îl știu începe să fie privit din exterior ca un spațiu al autenticității, al patrimoniului și al unei vieți mai aproape de natură? Sunt câteva dintre întrebările de la care pornește „Sat. Migrație. Intervenție. Film”, proiect inițiat de PATRUPETREI, care documentează transformările prin care trec satele din Transilvania odată cu migrația dinspre oraș spre mediul rural. Un nou capitol al acestui demers poate fi văzut la București în această toamnă, odată cu proiecția documentarului „În primul rând, să nu faci rău”, programată vineri, 2 octombrie, de la ora 18:30, la Apollo 111 Cinema. Filmul, realizat de Andrei Dudea, urmărește întâlnirea dintre localnicii rămași în satele săsești și oamenii care au ales să se mute în Alma Vii, Richiș sau Biertan. Poveștile lor vorbesc despre natură, patrimoniu, rădăcini și un ritm de viață diferit, dar și despre schimbări mai puțin vizibile: dispariția unor forme de întrajutorare, diferențele economice și distanța care poate apărea între oamenii care împart același loc. Biletele la film sunt disponibile online: https://apollo111.eventbook.ro/film/bilete-in-primul-rand-sa-nu-faci-rau

Terra Memoriae: Via Transilvanica devine spațiu de cercetare, creație și memorie culturală 

O inițiativă interdisciplinară de amploare națională, desfășurată în perioada 2026–2028, aduce cercetarea umanistă direct pe traseul Via Transilvanica și transformă întâlnirea cu oamenii, locurile și poveștile autentice ale României în resurse culturale accesibile publicului larg.  Terra Memoriae este un proiect inițiat de organizația Tășuleasa Social și asociația UmanEast pentru Educație și Cultură, alături de Radio România Cultural în calitate de curator și coproducător. Desfășurată în perioada 2026–2028, inițiativa aduce cercetarea umanistă direct pe Via Transilvanica și explorează oamenii, comunitățile, tradițiile și poveștile care dau identitate celor 1.600 de kilometri ai drumului și, de ce nu, întregii țări.

LA ȚINTĂ!

„Scrisul și cititul se antrenează”

Marți, 29 septembrie 2026, de la ora 13.30, proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro” a ajuns la Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes” din București, unde scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru s-au întâlnit cu elevii și cu scriitoarea Ana Maria Sandu. Gazda întâlnirii a fost profesoara Diana Alina Ene, una dintre cele zece profesoare de limba și literatura română implicate în proiect. În fața liceenilor, discuția a plecat de la una dintre mizele centrale ale programului – apropierea de literatură prin lectură și scriere creativă – și a ajuns la plăcerea cititului, la antrenamentul necesar scrisului și la felul în care poveștile pot da un sens suplimentar experiențelor pe care le trăim. „Mentorat pentru lectură”, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, se desfășoară între 1 septembrie și 30 noiembrie 2026, în București și județul Constanța. Proiectul reunește zece profesoare de limba și literatura română și aproximativ 200 de adolescenți, iar mentorii programului de formare sunt Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru.

„Autorul nu vede ce vede cititorul”

Cea de-a cincea întâlnire online din cadrul proiectului „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro”, desfășurată luni, 28 septembrie 2026, a adus în discuție o nouă serie de texte scrise de profesoarele invitate. De această dată, copilăria și vocea copilului au revenit în multe dintre povestiri: un copil care descoperă un cimitir fără ca acest cuvânt să fie rostit vreodată, o fetiță care inventează cuvinte pentru a înțelege plecările tatălui, o alta care privește Revoluția din decembrie 1989 prin ecranul televizorului, un copil care prinde mielul pe care bunicul urmează să-l sacrifice sau doi adolescenți care încearcă să descifreze, cu vocabularul generației lor, semnele unui posibil divorț.

„Marfă cu diamante” la „Strada de C’Arte”: poezie vie la statuie!

Statuia ecvestră a Regelui Carol I a fost înconjurată de grupul poetic MARFĂ și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit, la o întâlnire memorabilă pe 26 septembrie 2026, sâmbătă seara. Băncile roșii de pe pavaj au fost ocupate cu grație și curiozitate. Și cei cu loc, și cei numeroși care au stat în picioare au așteptat înserarea să le șoptească noua mantră a toamnei: „Poezia e noul tău playlist!” „Poezie vie la statuie” a fost, astfel, nu doar formula de început a show-ului de poezie și blues „Marfă cu diamante”, din cadrul celei de-a XV-a ediții a Festivalului „Strada de C'Arte”, ci, mai ales, o terapie prin cuvântul rostit și cântat, exersată de câteva sute de spectatori și trecători în fața intrării principale în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.

Despre maternitate și viețile pe care nu le alegem

Laura, naratoarea romanului Povestea fiicei de Guadalupe Nettel*, spune încă din primele pagini un lucru pe care nu multe femei îndrăznesc să-l rostească atât de răspicat: nu și-a dorit niciodată copii. Mai mult decât atât, nu s-a simțit niciodată atrasă de ei. O irită plânsul unui copil într-un avion sau într-o sală de așteptare și ani de zile a încercat să-și convingă prietenele că maternitatea nu este neapărat promisiunea de fericire despre care li se vorbește femeilor. Din punctul ei de vedere, un copil înseamnă și mai puțină libertate, dificultăți economice și griji, oricât de drăguț și de dulce ar fi copilul. Spun că îndrăznește pentru că nu știu câte femei ar avea curajul să spună asta cu voce tare. Pentru o femeie, a nu-și dori copii este încă o alegere greu de mărturisit fără să fie privită cu suspiciune, fără să i se caute explicații și, mai ales, fără să fie judecată. Laura însă nu pare să aibă îndoieli. Știe ce vrea și, mai ales, ce nu vrea. Numai că una este să-ți construiești viața în jurul unor convingeri și alta este să vezi ce se întâmplă cu ele atunci când viața începe să le pună la încercare. Iar Guadalupe Nettel exact asta face cu personajul ei.

Rețeaua Europeană România Culturală

Asociația Opera Scrisă.RO lansează proiectul „Rețeaua Europeană România Culturală”, un hub digital care conectează presa culturală de limbă română din diaspora europeană, realizat împreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul se derulează în perioada 1 august – 31 octombrie 2026, online și, în componenta sa fizică, în Spania – Nava, Oviedo, Gijón și Santander –, unde va fi prezentat între 30 septembrie și 5 octombrie 2026. Cu peste 3,1 milioane de cetățeni care trăiesc în alte state membre, România are cea mai numeroasă diasporă din Uniunea Europeană. Pentru aceste comunități, presa de limbă română nu este un lux, ci un instrument prin care își păstrează identitatea. Reviste, portaluri sau radiouri, de la Madrid la Roma și de la Paris la Bruxelles, trăiesc un paradox: niciodată nu au fost mai numeroase și niciodată mai fragile. Publicațiile lucrează izolat, fără securitate cibernetică și fără un cadru de protecție a drepturilor de autor. Portalul www.romaniacultural.eu reunește douăsprezece unități media de limbă română: unsprezece din diaspora europeană (Spania, Italia, Franța, Germania, Belgia) și AgențiadeCarte.ro, ca nod de legătură cu țara. Fiecare publicație își păstrează identitatea și selecția proprie de articole, dar câștigă o vitrină europeană, găzduire performantă și, pentru prima dată, un cadru profesionist de drepturi de autor, administrat de Opera Scrisă.RO.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

2000 de oameni au descoperit o nouă adresă în București: Strada de C’Arte #15

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a devenit în ediția a XV-a a Festivalului Strada de C’Arte, un loc unde publicul și trecătorii au fost surprinși, pe rând, de muzică, poezie, foc și cai. În cele cinci zile, BCU „Carol I” a primit, în cadrul tururilor în limba română și în limba engleză, curioși din Marea Britanie, Germania, Belgia, Italia, Grecia, Ucraina, Rusia, Franța, Turcia și din țări francofone din Africa, pentru care festivalul a devenit o ocazie de a descoperi una dintre clădirile emblematice ale centrului Bucureștiului.  La statuia Regelui Carol I, Dj UFe și muzica live a atras iubitori de muzică. „Marfă cu diamante” a transformat spațiul din fața Aulei într-o scenă pe care au făcut show grupul MARFĂ și Mike Godoroja & Blue Spirit. AgențiadeCarte.ro a fost partener media al evenimentului.

Éric-Emmanuel Schmitt urcă pe scena Teatrului Grivița 53 și joacă în premieră absolută spectacolul „Doamna Pylinska și secretul lui Chopin”

Éric-Emmanuel Schmitt, unul dintre cei mai cunoscuți dramaturgi și scriitori francezi contemporani ,vine la București pentru un eveniment cu totul special, în premieră absolută: autorul însuși va juca pe scena Teatrului Grivița 53 în spectacolul „Doamna Pylinska și secretul lui Chopin”, un spectacol inspirat de romanul său cu același nume. Pe data de 20 octombrie 2026, autorul Éric-Emmanuel Schmitt va fi prezent în public și va vedea povestea regizată de Chris Simion – Mercurian cu Emilia Popescu și Luca Rusu, spectacol care a avut premiera în luna iunie și care face parte din repertoriul Teatrului Grivița 53 și se bucură de imens succes.

„Imagini dintr-o perioadă nedefinită – despre arheologia realității” – Nita Mocanu

Artista Nita Mocanu își prezintă expoziția personală „Imagini dintr-o perioadă nedefinită – despre arheologia realității”, începând de sâmbătă, 3 octombrie 2026, la Galeria de Artă Alfa din Arad.  Vernisajul va avea loc de la ora 18:00, iar expoziția va putea fi vizitată până în 17 octombrie. Expoziția pornește de la o întrebare tot mai prezentă într-o societate dominată de imagini: cât de mult mai putem avea încredere în ceea ce vedem? Într-un regim al hipervizibilității, în care imaginile sunt produse, distribuite și consumate instantaneu, lucrările Nitei Mocanu se opun ideii imaginii ca obiect transparent și imediat inteligibil. În schimb, ele propun o privire asupra imaginii ca spațiu al incertitudinii, al memoriei și al interpretărilor contradictorii.

Când satul se schimbă odată cu oamenii care îl locuiesc: proiecția documentarului „În primul rând, să nu faci rău”, la Apollo 111 Cinema, și...

Ce se întâmplă cu un sat atunci când în el ajung oameni care au venit din oraș în căutarea unui alt fel de viață? Și ce se întâmplă cu cei care au locuit acolo dintotdeauna, atunci când locul pe care îl știu începe să fie privit din exterior ca un spațiu al autenticității, al patrimoniului și al unei vieți mai aproape de natură? Sunt câteva dintre întrebările de la care pornește „Sat. Migrație. Intervenție. Film”, proiect inițiat de PATRUPETREI, care documentează transformările prin care trec satele din Transilvania odată cu migrația dinspre oraș spre mediul rural. Un nou capitol al acestui demers poate fi văzut la București în această toamnă, odată cu proiecția documentarului „În primul rând, să nu faci rău”, programată vineri, 2 octombrie, de la ora 18:30, la Apollo 111 Cinema. Filmul, realizat de Andrei Dudea, urmărește întâlnirea dintre localnicii rămași în satele săsești și oamenii care au ales să se mute în Alma Vii, Richiș sau Biertan. Poveștile lor vorbesc despre natură, patrimoniu, rădăcini și un ritm de viață diferit, dar și despre schimbări mai puțin vizibile: dispariția unor forme de întrajutorare, diferențele economice și distanța care poate apărea între oamenii care împart același loc. Biletele la film sunt disponibile online: https://apollo111.eventbook.ro/film/bilete-in-primul-rand-sa-nu-faci-rau

Terra Memoriae: Via Transilvanica devine spațiu de cercetare, creație și memorie culturală 

O inițiativă interdisciplinară de amploare națională, desfășurată în perioada 2026–2028, aduce cercetarea umanistă direct pe traseul Via Transilvanica și transformă întâlnirea cu oamenii, locurile și poveștile autentice ale României în resurse culturale accesibile publicului larg.  Terra Memoriae este un proiect inițiat de organizația Tășuleasa Social și asociația UmanEast pentru Educație și Cultură, alături de Radio România Cultural în calitate de curator și coproducător. Desfășurată în perioada 2026–2028, inițiativa aduce cercetarea umanistă direct pe Via Transilvanica și explorează oamenii, comunitățile, tradițiile și poveștile care dau identitate celor 1.600 de kilometri ai drumului și, de ce nu, întregii țări.

LA ȚINTĂ!

„Scrisul și cititul se antrenează”

Marți, 29 septembrie 2026, de la ora 13.30, proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro” a ajuns la Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes” din București, unde scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru s-au întâlnit cu elevii și cu scriitoarea Ana Maria Sandu. Gazda întâlnirii a fost profesoara Diana Alina Ene, una dintre cele zece profesoare de limba și literatura română implicate în proiect. În fața liceenilor, discuția a plecat de la una dintre mizele centrale ale programului – apropierea de literatură prin lectură și scriere creativă – și a ajuns la plăcerea cititului, la antrenamentul necesar scrisului și la felul în care poveștile pot da un sens suplimentar experiențelor pe care le trăim. „Mentorat pentru lectură”, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, se desfășoară între 1 septembrie și 30 noiembrie 2026, în București și județul Constanța. Proiectul reunește zece profesoare de limba și literatura română și aproximativ 200 de adolescenți, iar mentorii programului de formare sunt Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru.

„Autorul nu vede ce vede cititorul”

Cea de-a cincea întâlnire online din cadrul proiectului „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro”, desfășurată luni, 28 septembrie 2026, a adus în discuție o nouă serie de texte scrise de profesoarele invitate. De această dată, copilăria și vocea copilului au revenit în multe dintre povestiri: un copil care descoperă un cimitir fără ca acest cuvânt să fie rostit vreodată, o fetiță care inventează cuvinte pentru a înțelege plecările tatălui, o alta care privește Revoluția din decembrie 1989 prin ecranul televizorului, un copil care prinde mielul pe care bunicul urmează să-l sacrifice sau doi adolescenți care încearcă să descifreze, cu vocabularul generației lor, semnele unui posibil divorț.

„Marfă cu diamante” la „Strada de C’Arte”: poezie vie la statuie!

Statuia ecvestră a Regelui Carol I a fost înconjurată de grupul poetic MARFĂ și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit, la o întâlnire memorabilă pe 26 septembrie 2026, sâmbătă seara. Băncile roșii de pe pavaj au fost ocupate cu grație și curiozitate. Și cei cu loc, și cei numeroși care au stat în picioare au așteptat înserarea să le șoptească noua mantră a toamnei: „Poezia e noul tău playlist!” „Poezie vie la statuie” a fost, astfel, nu doar formula de început a show-ului de poezie și blues „Marfă cu diamante”, din cadrul celei de-a XV-a ediții a Festivalului „Strada de C'Arte”, ci, mai ales, o terapie prin cuvântul rostit și cântat, exersată de câteva sute de spectatori și trecători în fața intrării principale în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.

Despre maternitate și viețile pe care nu le alegem

Laura, naratoarea romanului Povestea fiicei de Guadalupe Nettel*, spune încă din primele pagini un lucru pe care nu multe femei îndrăznesc să-l rostească atât de răspicat: nu și-a dorit niciodată copii. Mai mult decât atât, nu s-a simțit niciodată atrasă de ei. O irită plânsul unui copil într-un avion sau într-o sală de așteptare și ani de zile a încercat să-și convingă prietenele că maternitatea nu este neapărat promisiunea de fericire despre care li se vorbește femeilor. Din punctul ei de vedere, un copil înseamnă și mai puțină libertate, dificultăți economice și griji, oricât de drăguț și de dulce ar fi copilul. Spun că îndrăznește pentru că nu știu câte femei ar avea curajul să spună asta cu voce tare. Pentru o femeie, a nu-și dori copii este încă o alegere greu de mărturisit fără să fie privită cu suspiciune, fără să i se caute explicații și, mai ales, fără să fie judecată. Laura însă nu pare să aibă îndoieli. Știe ce vrea și, mai ales, ce nu vrea. Numai că una este să-ți construiești viața în jurul unor convingeri și alta este să vezi ce se întâmplă cu ele atunci când viața începe să le pună la încercare. Iar Guadalupe Nettel exact asta face cu personajul ei.

Rețeaua Europeană România Culturală

Asociația Opera Scrisă.RO lansează proiectul „Rețeaua Europeană România Culturală”, un hub digital care conectează presa culturală de limbă română din diaspora europeană, realizat împreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul se derulează în perioada 1 august – 31 octombrie 2026, online și, în componenta sa fizică, în Spania – Nava, Oviedo, Gijón și Santander –, unde va fi prezentat între 30 septembrie și 5 octombrie 2026. Cu peste 3,1 milioane de cetățeni care trăiesc în alte state membre, România are cea mai numeroasă diasporă din Uniunea Europeană. Pentru aceste comunități, presa de limbă română nu este un lux, ci un instrument prin care își păstrează identitatea. Reviste, portaluri sau radiouri, de la Madrid la Roma și de la Paris la Bruxelles, trăiesc un paradox: niciodată nu au fost mai numeroase și niciodată mai fragile. Publicațiile lucrează izolat, fără securitate cibernetică și fără un cadru de protecție a drepturilor de autor. Portalul www.romaniacultural.eu reunește douăsprezece unități media de limbă română: unsprezece din diaspora europeană (Spania, Italia, Franța, Germania, Belgia) și AgențiadeCarte.ro, ca nod de legătură cu țara. Fiecare publicație își păstrează identitatea și selecția proprie de articole, dar câștigă o vitrină europeană, găzduire performantă și, pentru prima dată, un cadru profesionist de drepturi de autor, administrat de Opera Scrisă.RO.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508