spot_img

Evenimente Agenția de cArte

FESTIVALUL „PLAY ON HILLS – SPOTLIGHT ON YOUTH” ADUCE TEATRUL, FILMUL ȘI ARTELE STRADALE ÎN MOINEȘTI

Asociația Breasla Actorilor organizează  în perioada 16 – 19 aprilie 2026, la Moinești, festivalul „Play on Hills – Spotlight on Youth | În Stare de Bine”, un eveniment dedicat tinerilor și comunității, care reunește spectacole de teatru, proiecții de scurtmetraje, intervenții artistice stradale, ateliere și întâlniri cu profesioniști din industria creativă. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

„Marfă cu diamante” de Ziua Mondială a Artei, la CREART

Miercuri, 15 aprilie 2026, ora 19.00, la Sala Teatrelli – CREART din București, Piața Lahovari nr. 7, de Ziua Mondială a Artei, cel mai vechi și activ grup poetic din România – MARFĂ – prezintă proiectul „Marfă cu diamante”, în cadrul unui show multimedia de poezie și blues. Grupul poetic MARFĂ, format din Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, este însoțit pe scenă de invitatul special Florin Iaru. Mike Godoroja & Blue Spirit vor susține muzical acest show cu piese noi scrise pe versurile celor 5 poeți ai grupului. Live VJ-ing și video poetry: Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător: Anamaria Spătaru. Spectatorii vor putea primi autografele autorilor pe volumul „Marfă cu diamante”, publicat la Editura Vellant. „Marfă cu diamante” este un proiect inovator de promovare a literaturii contemporane prin lansarea, în premieră, a primului album de poezie românească pe Spotify, Apple Music și YouTube Music, alături de platforma interactivă www.marfacudiamante.ro care integrează texte, audio și video poetry. „Marfă cu diamante” este totodată un demers adresat publicului tânăr, prin ateliere de scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru la care au participat adolescenți din 5 zone defavorizate cultural din București (Bucureștii Noi, Chitila, Dămăroaia, Pajura, Străulești). Patru liceeni de la atelierele de scriere creativă, Rebecca Maria Cîrcea, Denisa Pleșca, Ioana Maria Vasilescu și Ștefan Matei Marinescu, sunt invitați să citească poemele lor în secțiunea „Diamante din Cartier” a show-ului de la Sala Teatrelli – CREART.

Orchestra Filarmonicii Brașov interpretează Simfonia a IX-a, ”Oda Bucuriei”

Joi, 16 aprilie 2026, de la ora 19:00, Sala Mare a Filarmonicii Brașov devine spațiul unei întâlniri muzicale de amploare, în care una dintre cele mai cunoscute și iubite lucrări din istoria muzicii va prinde viață: Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven, cu celebra sa „Odă a Bucuriei”. Sub bagheta dirijorului Daisuke Soga, Orchestra Filarmonicii Brașov propune un concert vocal-simfonic care reunește forțe artistice din România și Japonia, într-o construcție sonoră amplă și emoționantă. Alături de orchestră vor evolua Corul Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești, pregătit de dirijorul Eduard Dinu, precum și Membrii Asociației Simfonia a IX-a din Musashino, Japonia, contribuind la această interpretare colectivă a unei lucrări simbol pentru ideea de unitate și fraternitate.

Concertmaestro, ediția a II-a: de la Concertgebouw Amsterdam, pe scenele din România

Violonistul Liviu Prunaru, stabilit la Amsterdam și cu o carieră internațională de peste trei decenii, revine în aprilie 2026 pe scenele din România cu turneul național solo Concertmaestro, ajuns la cea de-a doua ediție, un proiect artistic dedicat recitalului de vioară solo și relației directe dintre artist și public. Turneul se desfășoară în perioada 15-23 aprilie 2026 și va include concerte la Târgu Mureș, Deva, Râmnicu Vâlcea, București, Iași, Brașov și Galați, precedate de o avanpremieră la Botoșani, pe 10 aprilie. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentelor.

Cu o colecție de peste 70 de mașini, dintre care 32 de epocă, Andrei Borțică duce mai departe moștenirea și pasiunea tatălui său în...

Pentru Andrei Borțică, mașinile și filmul fac parte din aceeași poveste, una care începe în copilărie, cu pasiunea tatălui său, pe circuite și în garaj, și continuă astăzi prin colecția sa, prin mecanică și prin cinema. Regizor, scenarist și protagonist al filmului „Cursa destinului”, o producție dedicată memoriei tatălui său care se va lansa în cinematografe din 21 aprilie, Andrei a crescut în jurul curselor, al echipelor tehnice și al discuțiilor despre viraje, motoare și strategie, într-un mediu în care motorsportul nu era spectacol, ci disciplină și rigoare. Pentru că tatăl său, Adrian Borțică, a fost pilot de performanță și un reper constant pentru fiul său.

LA ȚINTĂ!

“Nu e nimic altceva decât să deschizi ușile și ferestrele prin care să iasă talentul afară din casă”

Miercuri, 15 aprilie 2026, de Ziua Mondială a Artei, Sala Teatrelli a devenit neîncăpătoare pentru un show de poezie și blues: „Marfă cu diamante”, organizat de Asociația Euro CulturArt & CREART și co-finanțat de: AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Co-producător: Radio România Cultural. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător: Anamaria Spătaru. Membrii grupului MARFĂ - Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu - alături de invitatul special Florin Iaru au legat biografia și realitatea de poezia trăită ori visată! Mike Godoroja & Blue Spirit au emoționat publicul cu piese noi, compuse special pe versurile poeților grupului. Mihai Zgondoiu a trecut de la imagine la text, citind în premieră câteva poeme ce vor apărea pe rețelele de streaming. Secțiunea „Diamante din Cartier” ne-a făcut cunoștință cu viitorul: liceenii Rebecca Maria Cîrcea, Denisa Pleșca, Ioana Maria Vasilescu și Ștefan Matei Marinescu au citit poeme scrise în la atelierelor de scriere coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Publicul a primit autografe pe volumul „Marfă cu diamante” (Editura Vellant). „Marfă cu diamante” anunță, în curând, lansarea primului album de poezie românească pe platformele de streaming (Spotify, Apple Music, YouTube Music). MARFĂ CU DIAMANTE: Poezia e noul tău playlist! Din cartier, pe rețelele de streaming și pe web - www.marfacudiamante.ro . AgențiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului.

TZARA DADA

La 130 de ani de la nașterea sa, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (A.P.L.E.R.), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, lansează joi, 16 aprilie 2026, ora 16.00, la sediul său din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, proiectul Tzara DADA, un proiect interdisciplinar inspirat de opera lui Tristan Tzara și spiritul avangardei europene, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.). Cu acest prilej se va lansa platforma web www.tzaradada.ro și se va vernisa expoziția Tzara DADA, curatoriată de Cătălin Davidescu și Monica Morariu, care va cuprinde panouri informative, periodice dadaiste și fotografii din colecția muzeului, precum și o instalație de desene și pictopoeme, realizată de Mircia Dumitrescu și Mihai Zgondoiu. Evenimentul se va deschide cu o conferință-dezbatere în cadrul căreia vor lua cuvântul Dalina Bădescu, Ioan Cristescu, Cătălin Davidescu, Cristinel Popa, Pavel Șușară și Ion Pop. Și pentru că în acest an aniversăm și 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, scriitorul Dan Mircea Cipariu şi artistul vizual Mihai Zgondoiu propun, prin seria de pictopoeme din cadrul expoziției Tzara DADA, o reinterpretare a creațiilor și imaginarului sculptorului Constantin Brâncuşi printr-un filtru DADA. „Lumile, textele și formele posibile sunt la ele acasă atunci când apelăm la inconștient ori la hazard. Așa putem traduce, în manieră DADA, chiar și forme și lumi posibile din universul Brâncuși. Punem la lucru hazardul, subiectivitatea și dicteul automat! Actul creației devine o fărâmă necenzurată, poetică și artistică oferită celor care mai au nevoie de curiozități și incertitudini. Și putem trece astfel, spontan, de felul înțepenit, grandilocvent și iconic în care (ne) celebrăm marile noastre personalități artistice. Tzara și Brâncuși pot fi (re)descoperiți prin joc superior și ingenuitatea de a (re)experimenta”. (Dan Mircea Cipariu) „Pictopoemele desenate în cheie DADA, nu urmăresc să ironizeze sau să relativizeze opera lui Constantin Brâncuși. Ele propun o reconsiderare a dimensiunii experimentale care traversează actul creator modern. În proximitatea avangardei istorice, Brâncuși nu apare ca o figură izolată, ci ca un artist implicat într-un climat intelectual și artistic fertil, în contact cu personalități precum Tristan Tzara, Marcel Iancu, Francis Picabia sau Marcel Duchamp. Din această perspectivă, actul creator se conturează ca un teritoriu deschis, aflat între hazard, reflecție și libertate.” (Mihai Zgondoiu) Evenimentul se va încheia cu proiecția spectacolului filmat Tzara arde și DADA se piaptănă (Fantoma de la Elsinore) de Ion Pop, Ștefana și Ioan Pop-Curșeu. În cadrul proiectului Tzara DADA, co-finanțat de AFCN, A.P.L.E.R. va organiza, în București și în țară - la Oderheiu Secuiesc, Dumbrăveni (Suceava) și Giurgiu, zone defavorizate cultural, ateliere de scriere și lectură creativă dedicate adolescenților, lecturi publice cu poeți consacrați, tururi ghidate, expoziții, conferințe și un spectacol multimedia. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului TZARA DADA.

„Marfă cu diamante”: între imagine și exercițiu sau cum își descoperă adolescenții vocea  interioară

Dan Mircea Cipariu a formulat un reper teoretic al atelierului, pornind de la propria cercetare doctorală: „Imaginea poetică este o reprezentare imaginară a posibilului. Posibilul poate fi real, ficțional sau aparent. Imaginea este o reprezentare purtătoare de semn, semnificație și simbol, prin intermediul căreia sunt formate sau deformate imagini interioare, imagini mentale conștiente sau inconștiente, imagini mitologice, imagini culturale. Mai întâi avem un proces interior. Acest proces interior este cel mai spectaculos atunci când scriem literatură, mai ales poezie. Noi traducem zi de zi tot ceea ce ne înconjoară. Traducem, transferăm sau proiectăm o imagine a lumii și o imagine a eului profund. Imaginea poetică se constituie la intersecția dintre memorie, intuiție, gândire și limbaj. Orice creator urmează un traseu: formează la început o imagine poetică fondatoare, iar dacă nu e una fondatoare, atunci deformează ore reformează o imagine poetică. Trebuie să vedem ce imagini poetice declanșatoare avem, pentru că ele vor fi multiplicate, deformate și reformate prin lentilele intuiției, ale memoriei și ale limbajului. Un poem vrea alt poem, cum spunea Eliot. Nu ca obiect în sine, ci ca parte a unui circuit continuu al imaginii poetice, care evoluează și se transformă. Vocea noastră interioară nu este fixă. Este un proces. Este vocea mea de astăzi, dar mâine poate fi alta. Trebuie să scriem constant pentru a o descoperi. Ajungem să înțelegem ce este bun în poezie și prin ceea ce înțelegem ori conștientizăm că nu este bun pentru poezie.”

„Marfă cu diamante”: lecția poeziei autentice, din cartierele Bucureștiului până pe scena Teatrelli

În cadrul proiectului „Marfă cu diamante”, adolescenți din cinci zone defavorizate cultural ale Bucureștiului – Bucureștii Noi, Chitila, Dămăroaia, Pajura și Străulești – participă, până la sfârșitul lunii mai, la ateliere de scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Din aceste întâlniri se conturează nu doar un exercițiu literar, ci un proces real de formare artistică, bazat pe rigoare, dialog și sinceritate critică. O parte dintre participanți: Rebecca Maria Cîrcea, Denisa Pleșca, Ioana Maria Vasilescu și Ștefan Matei Marinescu vor citi în secțiunea „Diamante din Cartier” în cadrul celui de-al doilea show multimedia de poezie și blues “Marfă cu diamante”, organizat la Sala Teatrelli – CREART, miercuri, 15 aprilie 2026, ora 19.00, de Ziua Mondială a Artei. „Marfă cu diamante” este un proiect inovator de promovare a literaturii contemporane prin lansarea, în premieră, a primului album de poezie românească pe Spotify, Apple Music și YouTube Music, alături de platforma interactivă www.marfacudiamante.ro care integrează texte, audio și video poetry. „Marfă cu diamante” este organizat de Asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural. Miercuri, 15 aprilie 2026, ora 19.00, la Sala Teatrelli – CREART din București, Piața Lahovari nr. 7, de Ziua Mondială a Artei, cel mai vechi și activ grup poetic din România – MARFĂ – prezintă proiectul „Marfă cu diamante”, în cadrul unui show multimedia de poezie și blues. Grupul poetic MARFĂ, format din Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, este însoțit pe scenă de invitatul special Florin Iaru. Mike Godoroja & Blue Spirit vor susține muzical acest show cu piese noi scrise pe versurile celor 5 poeți ai grupului. Live VJ-ing și video poetry: Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător: Anamaria Spătaru. Spectatorii vor putea primi autografele autorilor pe volumul „Marfă cu diamante”, publicat la Editura Vellant. Intrarea: liberă, în limita locurilor disponibile (puteți solicita invitații la adresa de email: office@agentiadecarte.ro până vineri, 10 aprilie 2026, orele 12.00).

Cultura nu se comasează. Se cultivă!

În 2010, am inițiat un protest împotriva impunerii CAS şi CASS pe drepturile de autor şi scăderea cotei forfetare de la 40% la 20%, în urma căruia Guvernul României a revenit asupra măsurii! În 2012, am inițiat o formă inedită de protest: Priveghiul pentru închiderea TVR Cultural. În 2014, Am participat la un protest "Opriți evacuarea culturii", când Muzeul Național al Literaturii Române din București fusese evacuat din vechiul său sediu din Bulevardul Dacia. 2026 este un an de cumpănă pentru cultura română. Banii sunt din ce în ce mai puțini și cu o birocrație tot mai excesivă. În spatele unor pretinse economii, Primarul General Ciprian Ciucu și Consilierii Generali pun la cale suprimarea unor instituții de cultură sub pretextul comasării. O cunoscută jurnalistă m-a întrebat de ce oamenii de cultură nu se revoltă, nu fac scandal sau nu își clamează drepturile. Drept răspuns, am creionat, împreună cu Florin Iaru și Mihai Zgondoiu, o scrisoare deschisă adresată Primarului General (Primăria Municipiului Bucureşti) și Consilierilor Generali, o scrisoare în care aveți libertatea să aderați sau nu. (Dan Mircea Cipariu).

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana

„Scenarii mitice” – expoziție personală Paul Buța, la Galeria CREART

Imaginea cetelor de colindători cu măști populare care își fac apariția cu ocazia sărbătorilor de iarnă este cu siguranță una dintre cele mai spectaculoase și puternice tradiții păstrate la noi în țară. Aceste măști recompun alfabetul unui limbaj arhaic și duc mai departe datini ce își au originea în unele ritualuri păgâne asimilate ulterior și în creștinism. Paul Buța nu creează doar obiecte de ritual folcloric, ci dezvăluie, prin măștile sale, o lume întreagă. În căutarea autenticității, artistul a studiat tehnici de realizare și modele relatate de bătrâni, fiind îndrumat în demersul său și de academicianul Romulus Vulcănescu. Prin practica sa artistică, în care îmbină armonios cercetarea etnografică, artizanatul și actoria, Paul Buța ne oferă o perspectivă completă și avizată asupra acestor obiceiuri străbune, putând chiar să susțină și funcția lor performativă; pentru el, măștile transcend dimensiunea decorativă, fiind menite a fi purtate în vederea interpretării unor roluri arhetipale sau forțe primordiale în dansuri, ceremonii, obiceiuri agrare şi pastorale sau mici scenete integrate colindului de sărbători. Astfel, tradiția nu rămâne închisă în documente etnografice, ci vibrează, crudă și vie, ca o coardă străveche ce refuză să amuțească. Constantin Prut vedea în alaiurile de colindători cu măști de inspirație zoomorfă cu coarne (taur, cerb, berbec) ce vestesc nașterea Noului An „străvechi scenarii mitice, în care animalul poate mărturisi epifanii divine, sau este angajat în îndeplinirea unor misiuni transportatoare între diferite tărâmuri”. – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

„Cât de mult depinde memoria noastră de cuvintele pe care le alegem”

Traducerea romanului „Câteva nopți și încă una” de Isidoros Zourgos poartă amprenta unei rarisime delicateți: echilibru între fidelitate și respirația firească a limbii române, rigoare istorică și sensibilitate poetică. Ana-Maria Lucescu, traducătoarea volumului, vorbește în cele ce urmează despre întâlnirea cu universul autorului grec, despre provocările ritmului elen și despre felul în care memoria unei limbi poate deveni o punte între epoci și culturi. În romanul lui Zourgos, limbajul este muzical, fraza respiră lent, iar istoria se insinuează în viețile personajelor cu o precizie aproape ritualică. Traducerea Anei-Maria Lucescu reușește să conserve această vibrație rară. Interviul de față explorează culisele acestei munci: descoperirea unui autor, lupta cu nuanțele, echilibrul dintre două limbi și două sensibilități. „Câteva nopți și încă una” este un roman în care memoria, timpul și orașul Salonic devin personaje cu propria respirație. Traducătoarea volumului, Ana-Maria Lucescu, rememorează procesul de transpunere a textului în limba română – un parcurs al fascinației, temerii, documentării riguroase și, în cele din urmă, al unei întâlniri profunde cu literatura greacă contemporană. În fața unui text de o asemenea densitate emoțională și muzicală, traducerea devine ea însăși o formă de re-creație. În dialogul de mai jos – purtat de Cristina Poterășoiu cu Ana-Maria Lucescu în exclusivitate pentru Agenția de Carte.ro – traducătoarea dezvăluie ce înseamnă să cauți vocea unei limbi în cealaltă, să păstrezi istoria, ritmul și fragilitatea unui roman în care granița dintre memorie și ficțiune este mereu permeabilă.

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

FESTIVALUL „PLAY ON HILLS – SPOTLIGHT ON YOUTH” ADUCE TEATRUL, FILMUL ȘI ARTELE STRADALE ÎN MOINEȘTI

Asociația Breasla Actorilor organizează  în perioada 16 – 19 aprilie 2026, la Moinești, festivalul „Play on Hills – Spotlight on Youth | În Stare de Bine”, un eveniment dedicat tinerilor și comunității, care reunește spectacole de teatru, proiecții de scurtmetraje, intervenții artistice stradale, ateliere și întâlniri cu profesioniști din industria creativă. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

„Marfă cu diamante” de Ziua Mondială a Artei, la CREART

Miercuri, 15 aprilie 2026, ora 19.00, la Sala Teatrelli – CREART din București, Piața Lahovari nr. 7, de Ziua Mondială a Artei, cel mai vechi și activ grup poetic din România – MARFĂ – prezintă proiectul „Marfă cu diamante”, în cadrul unui show multimedia de poezie și blues. Grupul poetic MARFĂ, format din Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, este însoțit pe scenă de invitatul special Florin Iaru. Mike Godoroja & Blue Spirit vor susține muzical acest show cu piese noi scrise pe versurile celor 5 poeți ai grupului. Live VJ-ing și video poetry: Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător: Anamaria Spătaru. Spectatorii vor putea primi autografele autorilor pe volumul „Marfă cu diamante”, publicat la Editura Vellant. „Marfă cu diamante” este un proiect inovator de promovare a literaturii contemporane prin lansarea, în premieră, a primului album de poezie românească pe Spotify, Apple Music și YouTube Music, alături de platforma interactivă www.marfacudiamante.ro care integrează texte, audio și video poetry. „Marfă cu diamante” este totodată un demers adresat publicului tânăr, prin ateliere de scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru la care au participat adolescenți din 5 zone defavorizate cultural din București (Bucureștii Noi, Chitila, Dămăroaia, Pajura, Străulești). Patru liceeni de la atelierele de scriere creativă, Rebecca Maria Cîrcea, Denisa Pleșca, Ioana Maria Vasilescu și Ștefan Matei Marinescu, sunt invitați să citească poemele lor în secțiunea „Diamante din Cartier” a show-ului de la Sala Teatrelli – CREART.

Orchestra Filarmonicii Brașov interpretează Simfonia a IX-a, ”Oda Bucuriei”

Joi, 16 aprilie 2026, de la ora 19:00, Sala Mare a Filarmonicii Brașov devine spațiul unei întâlniri muzicale de amploare, în care una dintre cele mai cunoscute și iubite lucrări din istoria muzicii va prinde viață: Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven, cu celebra sa „Odă a Bucuriei”. Sub bagheta dirijorului Daisuke Soga, Orchestra Filarmonicii Brașov propune un concert vocal-simfonic care reunește forțe artistice din România și Japonia, într-o construcție sonoră amplă și emoționantă. Alături de orchestră vor evolua Corul Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești, pregătit de dirijorul Eduard Dinu, precum și Membrii Asociației Simfonia a IX-a din Musashino, Japonia, contribuind la această interpretare colectivă a unei lucrări simbol pentru ideea de unitate și fraternitate.

Concertmaestro, ediția a II-a: de la Concertgebouw Amsterdam, pe scenele din România

Violonistul Liviu Prunaru, stabilit la Amsterdam și cu o carieră internațională de peste trei decenii, revine în aprilie 2026 pe scenele din România cu turneul național solo Concertmaestro, ajuns la cea de-a doua ediție, un proiect artistic dedicat recitalului de vioară solo și relației directe dintre artist și public. Turneul se desfășoară în perioada 15-23 aprilie 2026 și va include concerte la Târgu Mureș, Deva, Râmnicu Vâlcea, București, Iași, Brașov și Galați, precedate de o avanpremieră la Botoșani, pe 10 aprilie. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentelor.

Cu o colecție de peste 70 de mașini, dintre care 32 de epocă, Andrei Borțică duce mai departe moștenirea și pasiunea tatălui său în...

Pentru Andrei Borțică, mașinile și filmul fac parte din aceeași poveste, una care începe în copilărie, cu pasiunea tatălui său, pe circuite și în garaj, și continuă astăzi prin colecția sa, prin mecanică și prin cinema. Regizor, scenarist și protagonist al filmului „Cursa destinului”, o producție dedicată memoriei tatălui său care se va lansa în cinematografe din 21 aprilie, Andrei a crescut în jurul curselor, al echipelor tehnice și al discuțiilor despre viraje, motoare și strategie, într-un mediu în care motorsportul nu era spectacol, ci disciplină și rigoare. Pentru că tatăl său, Adrian Borțică, a fost pilot de performanță și un reper constant pentru fiul său.

LA ȚINTĂ!

“Nu e nimic altceva decât să deschizi ușile și ferestrele prin care să iasă talentul afară din casă”

Miercuri, 15 aprilie 2026, de Ziua Mondială a Artei, Sala Teatrelli a devenit neîncăpătoare pentru un show de poezie și blues: „Marfă cu diamante”, organizat de Asociația Euro CulturArt & CREART și co-finanțat de: AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Co-producător: Radio România Cultural. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător: Anamaria Spătaru. Membrii grupului MARFĂ - Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu - alături de invitatul special Florin Iaru au legat biografia și realitatea de poezia trăită ori visată! Mike Godoroja & Blue Spirit au emoționat publicul cu piese noi, compuse special pe versurile poeților grupului. Mihai Zgondoiu a trecut de la imagine la text, citind în premieră câteva poeme ce vor apărea pe rețelele de streaming. Secțiunea „Diamante din Cartier” ne-a făcut cunoștință cu viitorul: liceenii Rebecca Maria Cîrcea, Denisa Pleșca, Ioana Maria Vasilescu și Ștefan Matei Marinescu au citit poeme scrise în la atelierelor de scriere coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Publicul a primit autografe pe volumul „Marfă cu diamante” (Editura Vellant). „Marfă cu diamante” anunță, în curând, lansarea primului album de poezie românească pe platformele de streaming (Spotify, Apple Music, YouTube Music). MARFĂ CU DIAMANTE: Poezia e noul tău playlist! Din cartier, pe rețelele de streaming și pe web - www.marfacudiamante.ro . AgențiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului.

TZARA DADA

La 130 de ani de la nașterea sa, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (A.P.L.E.R.), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, lansează joi, 16 aprilie 2026, ora 16.00, la sediul său din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, proiectul Tzara DADA, un proiect interdisciplinar inspirat de opera lui Tristan Tzara și spiritul avangardei europene, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.). Cu acest prilej se va lansa platforma web www.tzaradada.ro și se va vernisa expoziția Tzara DADA, curatoriată de Cătălin Davidescu și Monica Morariu, care va cuprinde panouri informative, periodice dadaiste și fotografii din colecția muzeului, precum și o instalație de desene și pictopoeme, realizată de Mircia Dumitrescu și Mihai Zgondoiu. Evenimentul se va deschide cu o conferință-dezbatere în cadrul căreia vor lua cuvântul Dalina Bădescu, Ioan Cristescu, Cătălin Davidescu, Cristinel Popa, Pavel Șușară și Ion Pop. Și pentru că în acest an aniversăm și 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, scriitorul Dan Mircea Cipariu şi artistul vizual Mihai Zgondoiu propun, prin seria de pictopoeme din cadrul expoziției Tzara DADA, o reinterpretare a creațiilor și imaginarului sculptorului Constantin Brâncuşi printr-un filtru DADA. „Lumile, textele și formele posibile sunt la ele acasă atunci când apelăm la inconștient ori la hazard. Așa putem traduce, în manieră DADA, chiar și forme și lumi posibile din universul Brâncuși. Punem la lucru hazardul, subiectivitatea și dicteul automat! Actul creației devine o fărâmă necenzurată, poetică și artistică oferită celor care mai au nevoie de curiozități și incertitudini. Și putem trece astfel, spontan, de felul înțepenit, grandilocvent și iconic în care (ne) celebrăm marile noastre personalități artistice. Tzara și Brâncuși pot fi (re)descoperiți prin joc superior și ingenuitatea de a (re)experimenta”. (Dan Mircea Cipariu) „Pictopoemele desenate în cheie DADA, nu urmăresc să ironizeze sau să relativizeze opera lui Constantin Brâncuși. Ele propun o reconsiderare a dimensiunii experimentale care traversează actul creator modern. În proximitatea avangardei istorice, Brâncuși nu apare ca o figură izolată, ci ca un artist implicat într-un climat intelectual și artistic fertil, în contact cu personalități precum Tristan Tzara, Marcel Iancu, Francis Picabia sau Marcel Duchamp. Din această perspectivă, actul creator se conturează ca un teritoriu deschis, aflat între hazard, reflecție și libertate.” (Mihai Zgondoiu) Evenimentul se va încheia cu proiecția spectacolului filmat Tzara arde și DADA se piaptănă (Fantoma de la Elsinore) de Ion Pop, Ștefana și Ioan Pop-Curșeu. În cadrul proiectului Tzara DADA, co-finanțat de AFCN, A.P.L.E.R. va organiza, în București și în țară - la Oderheiu Secuiesc, Dumbrăveni (Suceava) și Giurgiu, zone defavorizate cultural, ateliere de scriere și lectură creativă dedicate adolescenților, lecturi publice cu poeți consacrați, tururi ghidate, expoziții, conferințe și un spectacol multimedia. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului TZARA DADA.

„Marfă cu diamante”: între imagine și exercițiu sau cum își descoperă adolescenții vocea  interioară

Dan Mircea Cipariu a formulat un reper teoretic al atelierului, pornind de la propria cercetare doctorală: „Imaginea poetică este o reprezentare imaginară a posibilului. Posibilul poate fi real, ficțional sau aparent. Imaginea este o reprezentare purtătoare de semn, semnificație și simbol, prin intermediul căreia sunt formate sau deformate imagini interioare, imagini mentale conștiente sau inconștiente, imagini mitologice, imagini culturale. Mai întâi avem un proces interior. Acest proces interior este cel mai spectaculos atunci când scriem literatură, mai ales poezie. Noi traducem zi de zi tot ceea ce ne înconjoară. Traducem, transferăm sau proiectăm o imagine a lumii și o imagine a eului profund. Imaginea poetică se constituie la intersecția dintre memorie, intuiție, gândire și limbaj. Orice creator urmează un traseu: formează la început o imagine poetică fondatoare, iar dacă nu e una fondatoare, atunci deformează ore reformează o imagine poetică. Trebuie să vedem ce imagini poetice declanșatoare avem, pentru că ele vor fi multiplicate, deformate și reformate prin lentilele intuiției, ale memoriei și ale limbajului. Un poem vrea alt poem, cum spunea Eliot. Nu ca obiect în sine, ci ca parte a unui circuit continuu al imaginii poetice, care evoluează și se transformă. Vocea noastră interioară nu este fixă. Este un proces. Este vocea mea de astăzi, dar mâine poate fi alta. Trebuie să scriem constant pentru a o descoperi. Ajungem să înțelegem ce este bun în poezie și prin ceea ce înțelegem ori conștientizăm că nu este bun pentru poezie.”

„Marfă cu diamante”: lecția poeziei autentice, din cartierele Bucureștiului până pe scena Teatrelli

În cadrul proiectului „Marfă cu diamante”, adolescenți din cinci zone defavorizate cultural ale Bucureștiului – Bucureștii Noi, Chitila, Dămăroaia, Pajura și Străulești – participă, până la sfârșitul lunii mai, la ateliere de scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Din aceste întâlniri se conturează nu doar un exercițiu literar, ci un proces real de formare artistică, bazat pe rigoare, dialog și sinceritate critică. O parte dintre participanți: Rebecca Maria Cîrcea, Denisa Pleșca, Ioana Maria Vasilescu și Ștefan Matei Marinescu vor citi în secțiunea „Diamante din Cartier” în cadrul celui de-al doilea show multimedia de poezie și blues “Marfă cu diamante”, organizat la Sala Teatrelli – CREART, miercuri, 15 aprilie 2026, ora 19.00, de Ziua Mondială a Artei. „Marfă cu diamante” este un proiect inovator de promovare a literaturii contemporane prin lansarea, în premieră, a primului album de poezie românească pe Spotify, Apple Music și YouTube Music, alături de platforma interactivă www.marfacudiamante.ro care integrează texte, audio și video poetry. „Marfă cu diamante” este organizat de Asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural. Miercuri, 15 aprilie 2026, ora 19.00, la Sala Teatrelli – CREART din București, Piața Lahovari nr. 7, de Ziua Mondială a Artei, cel mai vechi și activ grup poetic din România – MARFĂ – prezintă proiectul „Marfă cu diamante”, în cadrul unui show multimedia de poezie și blues. Grupul poetic MARFĂ, format din Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, este însoțit pe scenă de invitatul special Florin Iaru. Mike Godoroja & Blue Spirit vor susține muzical acest show cu piese noi scrise pe versurile celor 5 poeți ai grupului. Live VJ-ing și video poetry: Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător: Anamaria Spătaru. Spectatorii vor putea primi autografele autorilor pe volumul „Marfă cu diamante”, publicat la Editura Vellant. Intrarea: liberă, în limita locurilor disponibile (puteți solicita invitații la adresa de email: office@agentiadecarte.ro până vineri, 10 aprilie 2026, orele 12.00).

Cultura nu se comasează. Se cultivă!

În 2010, am inițiat un protest împotriva impunerii CAS şi CASS pe drepturile de autor şi scăderea cotei forfetare de la 40% la 20%, în urma căruia Guvernul României a revenit asupra măsurii! În 2012, am inițiat o formă inedită de protest: Priveghiul pentru închiderea TVR Cultural. În 2014, Am participat la un protest "Opriți evacuarea culturii", când Muzeul Național al Literaturii Române din București fusese evacuat din vechiul său sediu din Bulevardul Dacia. 2026 este un an de cumpănă pentru cultura română. Banii sunt din ce în ce mai puțini și cu o birocrație tot mai excesivă. În spatele unor pretinse economii, Primarul General Ciprian Ciucu și Consilierii Generali pun la cale suprimarea unor instituții de cultură sub pretextul comasării. O cunoscută jurnalistă m-a întrebat de ce oamenii de cultură nu se revoltă, nu fac scandal sau nu își clamează drepturile. Drept răspuns, am creionat, împreună cu Florin Iaru și Mihai Zgondoiu, o scrisoare deschisă adresată Primarului General (Primăria Municipiului Bucureşti) și Consilierilor Generali, o scrisoare în care aveți libertatea să aderați sau nu. (Dan Mircea Cipariu).

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana

„Scenarii mitice” – expoziție personală Paul Buța, la Galeria CREART

Imaginea cetelor de colindători cu măști populare care își fac apariția cu ocazia sărbătorilor de iarnă este cu siguranță una dintre cele mai spectaculoase și puternice tradiții păstrate la noi în țară. Aceste măști recompun alfabetul unui limbaj arhaic și duc mai departe datini ce își au originea în unele ritualuri păgâne asimilate ulterior și în creștinism. Paul Buța nu creează doar obiecte de ritual folcloric, ci dezvăluie, prin măștile sale, o lume întreagă. În căutarea autenticității, artistul a studiat tehnici de realizare și modele relatate de bătrâni, fiind îndrumat în demersul său și de academicianul Romulus Vulcănescu. Prin practica sa artistică, în care îmbină armonios cercetarea etnografică, artizanatul și actoria, Paul Buța ne oferă o perspectivă completă și avizată asupra acestor obiceiuri străbune, putând chiar să susțină și funcția lor performativă; pentru el, măștile transcend dimensiunea decorativă, fiind menite a fi purtate în vederea interpretării unor roluri arhetipale sau forțe primordiale în dansuri, ceremonii, obiceiuri agrare şi pastorale sau mici scenete integrate colindului de sărbători. Astfel, tradiția nu rămâne închisă în documente etnografice, ci vibrează, crudă și vie, ca o coardă străveche ce refuză să amuțească. Constantin Prut vedea în alaiurile de colindători cu măști de inspirație zoomorfă cu coarne (taur, cerb, berbec) ce vestesc nașterea Noului An „străvechi scenarii mitice, în care animalul poate mărturisi epifanii divine, sau este angajat în îndeplinirea unor misiuni transportatoare între diferite tărâmuri”. – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

„Cât de mult depinde memoria noastră de cuvintele pe care le alegem”

Traducerea romanului „Câteva nopți și încă una” de Isidoros Zourgos poartă amprenta unei rarisime delicateți: echilibru între fidelitate și respirația firească a limbii române, rigoare istorică și sensibilitate poetică. Ana-Maria Lucescu, traducătoarea volumului, vorbește în cele ce urmează despre întâlnirea cu universul autorului grec, despre provocările ritmului elen și despre felul în care memoria unei limbi poate deveni o punte între epoci și culturi. În romanul lui Zourgos, limbajul este muzical, fraza respiră lent, iar istoria se insinuează în viețile personajelor cu o precizie aproape ritualică. Traducerea Anei-Maria Lucescu reușește să conserve această vibrație rară. Interviul de față explorează culisele acestei munci: descoperirea unui autor, lupta cu nuanțele, echilibrul dintre două limbi și două sensibilități. „Câteva nopți și încă una” este un roman în care memoria, timpul și orașul Salonic devin personaje cu propria respirație. Traducătoarea volumului, Ana-Maria Lucescu, rememorează procesul de transpunere a textului în limba română – un parcurs al fascinației, temerii, documentării riguroase și, în cele din urmă, al unei întâlniri profunde cu literatura greacă contemporană. În fața unui text de o asemenea densitate emoțională și muzicală, traducerea devine ea însăși o formă de re-creație. În dialogul de mai jos – purtat de Cristina Poterășoiu cu Ana-Maria Lucescu în exclusivitate pentru Agenția de Carte.ro – traducătoarea dezvăluie ce înseamnă să cauți vocea unei limbi în cealaltă, să păstrezi istoria, ritmul și fragilitatea unui roman în care granița dintre memorie și ficțiune este mereu permeabilă.

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508