spot_img

Evenimente Agenția de cArte

Începe Noul An pe acordurile lui Mozart

Compozitor, dirijor, organist, violonist și un excepțional clavecinist și pianist, Mozart a fost un muzician complet. În doar 35 de ani de viață, a creat un număr impresionant de lucrări – peste 600 – în toate genurile muzicale ale timpului său: 41 de simfonii, 26 de cvartete de coarde, 17 sonate pentru pian, 42 de sonate pentru vioară, 27 de concerte pentru pian, serenade, arii, muzică religioasă, partituri corale ș.a. „Un fenomen ca Mozart este un lucru inexplicabil” – declara Goethe.  Pe 27 ianuarie 2026 se împlinesc 270 de ani de la nașterea lui Mozart, eveniment pe care Sala Radio îl marchează prin două concerte speciale prezentate de Orchestra de Cameră Radio.

Ziua Culturii Naționale la Biblioteca Metropolitană București. Un eveniment-spectacol care deschide anul 2026 sub semnul culturii, muzicii și creativității

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București deschide anul 2026 printr-un eveniment cultural de excepție, dedicat copiilor și familiilor, în care literatura, muzica și creativitatea se întâlnesc într-o experiență unică, spectaculoasă și profund formativă. Acesta va avea loc joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 17:00, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” al Bibliotecii Metropolitane București, din str. Tache Ionescu nr. 4, București.

Concert de Ziua Culturii Naționale 2026. Recital extraordinar: „Violoncel și acordeon – călătorie între folclorul românesc și muzica universală”

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Ambasada României în Republica Moldova și Ministerul Culturii al Republicii Moldova, organizează cu prilejul Zilei Culturii Naționale un concert de excepție, dedicat promovării valorilor culturale românești și universale. Evenimentul va avea loc pe 17 ianuarie 2026, la Sala cu Orgă din Chișinău. Doi artiști de talie internațională se întâlnesc într-un dialog muzical excepțional, într-o formulă instrumentală rară, care îmbină subtilitatea și rafinamentul repertoriului clasic cu energia și expresivitatea muzicii contemporane.

”Aplauze pentru poet… pe scenă” de Ziua Culturii Naționale

Spectacolul Aplauze pentru poet… pe scenă, cu actorii Emilia Popescu și Demeter András va avea loc luni, 12 ianuarie 2026, de la ora 19:00, la sala Teatrelli din București și este dedicat Zilei Culturii Naţionale, fiind organizat de Creart. Spectacolul de la București este avanpremiera celui care va avea loc pe 17 ianuarie 2026 la Institutul Cultural Român de la Londra. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Filarmonica Brașov dă tonul anului 2026 cu un program promițător

Filarmonica Brașov a încheiat anul 2025 cu două concerte de Crăciun, în cadrul cărora Orchestra Filarmonicii Brașov a interpretat celebrul Oratoriu de Crăciun de Johann Sebastian Bach, sub bagheta maestrului Steffen Schlandt. Aceste seri au marcat finalul unui an intens, caracterizat de o mare diversitate de evenimente și întâlniri muzicale, desfășurate atât în spațiile consacrate, cât și în contexte neconvenționale. Privind înainte, 2026 se conturează ca un an plin de proiecte ambițioase și programe atractive pentru publicul meloman.

LA ȚINTĂ!

 “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu primește Premiul Cartea de Poezie a anului 2025

Marți, 6 ianuarie 2026, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 a anunțat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XVI-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2025 volumului “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu, apărut la Casa de editură Max Blecher din București. Premiul Special al Juriului îl primește cartea “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” de Paula Erizanu, Editura Cartier. Nominalizările pentru Tânărul poet al anului 2025: Anca Ioana Câdă, “Însemnări pe tivul fustei”, Editura Art (colecția pocket); Alin Dimache, “Visul post-punk”, Editura pentru Artă și Literatură, colecția Arcane; Irina Francisca Ion, “orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima; Alexia (pseudonimul Alexiei Plăcintă), “formula lucrurilor simple”, Editura Tracus Arte; Daniela Vizireanu, “nu va ajunge aici dispariția”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima. Nominalizările pentru Tânărul prozator al anului 2025: Ramona Boldizsar, “Fete bune. Fete cuminți”, Editura Humanitas; Mihai Bălăceanu, “Și florile de cireș mor”, Editura pentru Artă și Literatură; Andrei Gogu, “Tatăl meu care ești pe pământ”, Editura Litera. Premiul pentru Tânărul critic al anului 2025 nu se acordă. Juriul Galei este format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 celebrează cea de-a șaisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala “Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 este organizat de Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, și asociaţia Euro Culturart. Co-producător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori.

Premiile Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025

Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociaţia EURO CULTURART anunță realizarea programului GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2025 pentru celebrarea celei de-a șaisprezecea ediții a Zilei Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, ora 16.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Juriul va fi compus din Bianca Burţa-Cernat, Cristina Bogdan şi Cosmin Perța. Juriul va anunţa miercuri, 7 ianuarie 2026, nominalizările pentru Tânărul Poet al anului 2025, Tânărul Prozator al anului 2025 și pentru Tânărul Critic al anului 2025. Câştigătorii celor trei secţiuni vor fi desemnaţi şi prezentaţi la Gala Tinerilor Scriitori; de asemenea, marele câştigător, Tânărul Scriitor al anului 2025, ales dintre toate cărțile nominalizate pentru cele trei secțiuni. Premiul CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2025 pentru autorul celui mai important volum de versuri din anul editorial 2025 va fi oferit în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, ediția a XVI-a. Artistul vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart ce îi va avea ca invitați speciali pe muzicienii din trupa de blues &jazz Mike Godoroja & Blue Spirit. Gala Tinerilor Scriitori va fi difuzată în direct de către Radio România Cultural, producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori. Editorii și autorii sunt invitați să trimită cărți (anul editorial 2025!) pentru jurizare pe adresa Muzeul Național al Literaturii Române din București, Calea Griviței nr. 64-66, sector 1, București, cu precizarea “Pentru Premiile Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024″, până vineri, 26 decembrie 2025, ora 17.00. AgenţiadeCarte.ro, partenerul tradiţional al proiectului, vă prezintă Regulamentul Premiilor GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2025. Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021), Simona Popescu (2022), Alina Purcaru (2023), Radu Vancu (2024) și Rita Chirian (2025).

Gala Premiilor APLER, ediția a XXVII-a: “Rezistați, rezistați, rezistați!”

Joi, 11 decembrie 2025, de la ora 14.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, sector 1), a avut loc ediția a XXVII-a a Galelor Premiile APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) pentru anul editorial 2024. Juriul format din Acad. Mircia Dumitrescu, prof.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER, și scriitorul Dan Mircea Cipariu a acordat următoarele 13 premii: Cartea anului 2024: “Bolyai la Timișoara. O epopee onirică” de Caius Dobrescu, Editura Tracus Arte; Cartea “Spectacolul literaturii” pentru anul editorial 2024: “Dimineața vecinelor” de Nora Iuga și Angela Baciu, Editura Charmides; Cartea de Poezie a anului 2024: “Elefantul de hârtie” de Riri Sylvia Manor, Editura Tracus Arte; Cartea Inovație și Creativitate pentru anul editorial 2024: „În căutarea spațiului pierdut” de Dalina Bădescu, Editura Tracus Arte; Editorul anului 2024: Vasile George Dâncu pentru viziune și coerență editorială (Editura Școala Ardeleană); Revista anului 2024: Revista de Istorie și teorie literară; Editura anului 2024: Tracus Arte; Redactorul de carte al anului 2024: Nicoleta Arsenie, Editura Contemporanul; Graficianul de carte al anului 2024: Mariana Șerbănescu, Editura Academiei Române; Premiul pentru jurnalism cultural: Eugenia Vodă (TVR). 25 de ani de la lansarea emisiunii „Profesioniștii”; Diplomă de excelență: Doamnei Mireille Rădoi pentru promovarea lecturii și inovație în bibliotecă; Diplomă de excelență: Doamnei Cristina Popescu pentru promovarea identității românești la Romfilatelia; Diplomă de excelență și recunoștință: Domnului Ioan Matei pentru susținerea culturii scrise (diplomă oferită de Asociația Editorilor din România și Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România). Cele 13 diplome APLER au fost concepute de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Partenerii media ai Premiilor APLER sunt Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro.

Lopata e masca creatorului!

Sâmbătă, 6 decembrie 2025, la Teatrul Grivița 53 din București, a avut loc premiera spectacolului “5+3=9”, semnat de Ștefan Lupu – evenimentul care marchează oficial inaugurarea primului teatru construit de la zero în România ultimelor opt decenii. Nouă ani de vis, efort, generozitate și credință s-au transformat într-un spațiu viu, deschis și poetic, gândit ca un laborator al artei contemporane. O deschidere care a propus înainte de vizionarea spectacolului o fascinantă și nostalgică antecameră vizuală pe cele patru nivele ale noul teatrului de pe Calea Griviței, în fapt o instalație scenografică ce poartă marca inconfundabilă a Iuliane Vîlsan  care a recuperat și a recreat, cu gândiri și cu imagini,  vechea casă a  Alexandrinei Garbelotti, bunica lui Chris Simion Mercurian, născută în regiunea Veneto, și a cărei proprietate vândută acum mai bine de 9 ani a stat la facerea Teatrului Grivița 53.

Ioan Matiuț lanseză  „Omul din urmă”, la Editura Tracus Arte

Sâmbătă, 6 decembrie 2025, de la ora 16:00, la Târgul de carte Gaudeamus, Pavilionul B2, Romexpo, standul 30, Editura Tracus Arte lansează „Omul din urmă”, noul volum semnat de Ioan Matiuț, în prezența autorului și a invitaților Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Cartea deschide un proiect autobiografic amplu, în care prozatorul își asumă, cu luciditate și tandrețe, povestea propriei deveniri. Evenimentul de lansare va fi urmat de o sesiune de autografe oferite de Ioan Matiuț. „Omul din urmă” propune un narator-erou care traversează o lume „într-adevăr românească”, rememorând provocări succesive, de la fragila copilărie până la vârsta matură, într‑un continuu slalom prin vremuri adesea potrivnice. Textul se construiește în jurul celor trei fațete ale sinelui – imaginea oferită lumii, percepția celorlalți și adevărul interior, esența nerostită – iar acest joc al măștilor transformă cartea într-un exercițiu de sinceritate și autoanaliză. Fără patimă, după principiul „iert, dar nu uit”, autorul compune o veritabilă „carte de amintiri”, în care momentele tensionate alternează cu episoade pline de umor și cu fine interludii romantice. Soarta îl obligă pe personajul‑autor „să facă de toate” și, în consecință, acesta traversează îndeletniciri dintre cele mai diverse, de la meserii prozaice până la experiențe extreme, precum comerțul cu venin de viperă, înainte de a se fixa în ipostaza de editor și poet. Victoriile și eșecurile se succed, dar energia de luptător nu e niciodată înfrântă, iar această tensiune interioară dă volum și autenticitate prozei. „Omul din urmă” se inserează, astfel, cu siguranță, în tradiția romanului autobiografic de la noi, tradiție care coboară până la „Amintirile din copilărie” ale lui Creangă. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Scenarii mitice” – expoziție personală Paul Buța, la Galeria CREART

Imaginea cetelor de colindători cu măști populare care își fac apariția cu ocazia sărbătorilor de iarnă este cu siguranță una dintre cele mai spectaculoase și puternice tradiții păstrate la noi în țară. Aceste măști recompun alfabetul unui limbaj arhaic și duc mai departe datini ce își au originea în unele ritualuri păgâne asimilate ulterior și în creștinism. Paul Buța nu creează doar obiecte de ritual folcloric, ci dezvăluie, prin măștile sale, o lume întreagă. În căutarea autenticității, artistul a studiat tehnici de realizare și modele relatate de bătrâni, fiind îndrumat în demersul său și de academicianul Romulus Vulcănescu. Prin practica sa artistică, în care îmbină armonios cercetarea etnografică, artizanatul și actoria, Paul Buța ne oferă o perspectivă completă și avizată asupra acestor obiceiuri străbune, putând chiar să susțină și funcția lor performativă; pentru el, măștile transcend dimensiunea decorativă, fiind menite a fi purtate în vederea interpretării unor roluri arhetipale sau forțe primordiale în dansuri, ceremonii, obiceiuri agrare şi pastorale sau mici scenete integrate colindului de sărbători. Astfel, tradiția nu rămâne închisă în documente etnografice, ci vibrează, crudă și vie, ca o coardă străveche ce refuză să amuțească. Constantin Prut vedea în alaiurile de colindători cu măști de inspirație zoomorfă cu coarne (taur, cerb, berbec) ce vestesc nașterea Noului An „străvechi scenarii mitice, în care animalul poate mărturisi epifanii divine, sau este angajat în îndeplinirea unor misiuni transportatoare între diferite tărâmuri”. – Ana Daniela Sultana

„10 de cupe” – solo show Răzvan Năstase, la Galeria CREART

„Expoziția personală (nu doar pentru că e vorba despre un solo show, ci și pentru că selecția este profund autobiografică și introspectivă pentru artist) reunește o serie recentă de (auto)portrete realizate într-o manieră nouă pentru practica lui Răzvan Năstase care, de câțiva ani, a adus fotografia în atelier, ca punct de plecare în lucrările sale. În selecția de față, această tendință, prin care realismul foto-portretelor transcende către efigie picturală ori esențializare cu aură de tarot, fotografia e un pretext de a călători în memorie și cotloanele (auto)biografice pentru a aduce un omagiu familiei sale de proveniență. 10 de cupe este o arcană minoră a Tarotului, care ilustrează, mai ales în pachetul  Rider Waite, un cuplu împreună cu doi copii, fiind adesea numită și „cartea familiei”. Seria lui Răzvan Năstase explorează așadar propria memorie afectivă și relațiile sale de familie, într-un dialog complex cu trecutul personal și colectiv, îmbinând observația conștientă cu gesturi picturale expresive care abundă într-o simbolistică ezoterică (lună, soare, arcadă, aură). Alegând ca subiecte ale acestor lucrări membri ai propriei familii, Răzvan Năstase ne dezvăluie apartenența sa genealogică și identitară, pe de o parte și deschide discuția despre distincția dintre viața și opera unui artist (dacă ele sunt sau nu parte ale aceluiași flux existențial), pe de altă parte. ”  – Ana Daniela Sultana

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART

„Visele notate de artista Daniela Zbarcea într-un jurnal completat pe parcursul ultimilor ani fac obiectul unui eseu psihobiografic în mai multe secvențe, și printre acestea, fixarea lor grafică pe filele unui caiet de lucru fragmentat sau pe „pagina goală” a propriului cearșaf constituie doar un episod. La rândul ei un grad zero al figurației și desenului, scrierea ca act corporal performează în proiectul artistei un limbaj pictografic personal, combinând litere, imagini, semne și forme – adesea ininteligibile în absența unei medieri prin recitirea și traducerea oferite de autoare. Somnul și visul pot fi o critică subversivă și un afront aduse ordinii „diurne” a realității pe care împărtășim conștient cu ceilalți. Istoria artei le-a cultivat mult pentru aceste virtuți, iar Daniela Zbarcea tocmai a încheiat o amplă cercetare academică despre autobiografiile și jurnalele artiștilor de-a lungul timpului, în care relatarea viselor sunt frecvent o formă de autoportretizare. Cuprinzând exemple de vise proprii, adică eșantioane ale unei manifestări psihice libere de constrângerile curente ale lumii conștiente (și deci problematică, chiar posibil scandaloasă și rebelă din perspectiva realității „treze”), arhiva personală de vise a Danielei Zbarcea zugrăvește un dreamscape cu texte și desene, care servesc unor sistematice introspecții și auto-observări voluntare, urmate cu obstinație și perseverență. În procesul constituirii ei, artista joacă succesiv rolurile de autor/producător al viselor, voyeur și observator al propriului somn, și apoi secretar și povestitor ale acestora prin captarea, fixarea și prelucrarea lor în narațiuni vizuale. Recuzita procesului (patul, camera, arealul intim al artistei, spațiul și obiectele ei de lucru, atelierul, casa) dispare cu tact și discreție într-un fundal ambiental care acomodează stranii povești onirice. Și aceeași scenografie a lumii mentale trăite ca un Wunderkammer extinde totodată și cadrul de referință temporal (somnul și visele ca time givers), pentru a cuprinde inclusiv o experiență controversată, liminală, pe care artista o îmbrățișează și pretinde chiar să o practice cu o similară disciplină și dedicare: visele lucide.” – Adriana Oprea

“Răul se întâmplă fără efort, natural”, o expoziție de Mihai Răuță, curatoriată de Mihai Zgondoiu

„Titlul expoziției Răul se întâmplă fără efort, natural... (“Evil is committed without effort, naturally, by fatally; goodness is always the product of some art.”), inspirat din Charles Baudelaire – Pictorul vieții moderne, este cheia de acces pe care artistul Mihai Răuță ne-o oferă încă de la început. Fotografiile expuse sunt parte dintr-un proiect mai amplu realizat în anul 2022 în România. Pe parcursul a șase luni de observații asupra unei locații (Club de Noapte) incendiate, artistul a fotografiat în repetate rânduri, aproape obsesiv, imagini post-catastrofă. Instantanee carbonizate și înghețate în timp unde Răul a rămas nefiltrat, dar profund recognoscibil. Amprenta spațiului nu mai este o arhivă vie, ci o metafizică a ruinei. O formă tăcută de confesiune a umanului în lipsa umanului. Trupuri de plastic contorsionate și dezmembrate, haine arse, pagini de cărți carbonizate sau picioare de manechin rătăcite printre fiare, sunt doar câteva din detaliile pe care creierul uman le mai poate distinge. Privind aceste capturi fotografice descoperim ceea ce Baudelaire a formulat cu o mare profunzime: Răul este spontan, iar firea noastră îi cedează cu ușurință. Ne este mai la îndemână distrugerea decât construcția. Ne rămâne mai vie amintirea traumei decât a armoniei. Trăim într-o lume care a devenit un cult al negativului și a știrilor false. Haos-ul este noul Zen, iar binele apare rar, cu efort și cu trudă. În acest context, fotografiile lui Mihai Răuță nu oferă doar o estetică a ruinelor, ci o formă de memorie reflexivă. O revoltă blândă în fața cinismului lumii. Ele transformă accidentul în alchimie vizuală. Acolo unde a fost doar cădere și decădere, apar compoziții de o frumusețe ciudată, aproape bizare. Nu este frumusețea convențională (a perfecțiunii) cu care am fost obișnuiți, ci aceea frumusețe născută dintr-o observare îndelungă. O frumusețe revelată, nu oferită. A contempla în fața acestor fotografii devine un exercițiu spiritual necesar. O mantră ce nu a documentat mot-a-mot un incendiu, ci l-a descoperit în cel mai realist mod posibil prin Artă.” Mihai Zgondoiu

Sabina Legănaru, Otto Constantin, Georgian Bărbieru, la Galeria CREART @ MoBU

"Selecția spațiului expozițional al Galeriei CREART din cadrul celei de-a treia ediții a târgului internațional de artă MoBU reunește lucrări a trei artiști contemporani români care au expus anul acesta sau anii anteriori la Galeria CREART – Sabina Legănaru (2025), Otto Constantin (2024) și Georgian Bărbieru (2023), artiști cu viziuni artistice diferite, dar complementare: pictură abstractă (Sabina Legănaru), pictură figurativă (Otto Constantin), respectiv pictură  conceptuală / lettering (Georgian Bărbieru). Dialogul vizual astfel creat explorează tensiunea dintre introspecție, simbol și expresie materială, fiecare artist propunând o perspectivă unică asupra picturii. Totodată, selecția reprezintă o incursiune în programul expozițional al Galeriei CREART, a cărei identitate s-a conturat începând cu 2014." (Ana Daniela Sultana)
spot_img

Dialogul de carte

„Cât de mult depinde memoria noastră de cuvintele pe care le alegem”

Traducerea romanului „Câteva nopți și încă una” de Isidoros Zourgos poartă amprenta unei rarisime delicateți: echilibru între fidelitate și respirația firească a limbii române, rigoare istorică și sensibilitate poetică. Ana-Maria Lucescu, traducătoarea volumului, vorbește în cele ce urmează despre întâlnirea cu universul autorului grec, despre provocările ritmului elen și despre felul în care memoria unei limbi poate deveni o punte între epoci și culturi. În romanul lui Zourgos, limbajul este muzical, fraza respiră lent, iar istoria se insinuează în viețile personajelor cu o precizie aproape ritualică. Traducerea Anei-Maria Lucescu reușește să conserve această vibrație rară. Interviul de față explorează culisele acestei munci: descoperirea unui autor, lupta cu nuanțele, echilibrul dintre două limbi și două sensibilități. „Câteva nopți și încă una” este un roman în care memoria, timpul și orașul Salonic devin personaje cu propria respirație. Traducătoarea volumului, Ana-Maria Lucescu, rememorează procesul de transpunere a textului în limba română – un parcurs al fascinației, temerii, documentării riguroase și, în cele din urmă, al unei întâlniri profunde cu literatura greacă contemporană. În fața unui text de o asemenea densitate emoțională și muzicală, traducerea devine ea însăși o formă de re-creație. În dialogul de mai jos – purtat de Cristina Poterășoiu cu Ana-Maria Lucescu în exclusivitate pentru Agenția de Carte.ro – traducătoarea dezvăluie ce înseamnă să cauți vocea unei limbi în cealaltă, să păstrezi istoria, ritmul și fragilitatea unui roman în care granița dintre memorie și ficțiune este mereu permeabilă.

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

Începe Noul An pe acordurile lui Mozart

Compozitor, dirijor, organist, violonist și un excepțional clavecinist și pianist, Mozart a fost un muzician complet. În doar 35 de ani de viață, a creat un număr impresionant de lucrări – peste 600 – în toate genurile muzicale ale timpului său: 41 de simfonii, 26 de cvartete de coarde, 17 sonate pentru pian, 42 de sonate pentru vioară, 27 de concerte pentru pian, serenade, arii, muzică religioasă, partituri corale ș.a. „Un fenomen ca Mozart este un lucru inexplicabil” – declara Goethe.  Pe 27 ianuarie 2026 se împlinesc 270 de ani de la nașterea lui Mozart, eveniment pe care Sala Radio îl marchează prin două concerte speciale prezentate de Orchestra de Cameră Radio.

Ziua Culturii Naționale la Biblioteca Metropolitană București. Un eveniment-spectacol care deschide anul 2026 sub semnul culturii, muzicii și creativității

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București deschide anul 2026 printr-un eveniment cultural de excepție, dedicat copiilor și familiilor, în care literatura, muzica și creativitatea se întâlnesc într-o experiență unică, spectaculoasă și profund formativă. Acesta va avea loc joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 17:00, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” al Bibliotecii Metropolitane București, din str. Tache Ionescu nr. 4, București.

Concert de Ziua Culturii Naționale 2026. Recital extraordinar: „Violoncel și acordeon – călătorie între folclorul românesc și muzica universală”

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Ambasada României în Republica Moldova și Ministerul Culturii al Republicii Moldova, organizează cu prilejul Zilei Culturii Naționale un concert de excepție, dedicat promovării valorilor culturale românești și universale. Evenimentul va avea loc pe 17 ianuarie 2026, la Sala cu Orgă din Chișinău. Doi artiști de talie internațională se întâlnesc într-un dialog muzical excepțional, într-o formulă instrumentală rară, care îmbină subtilitatea și rafinamentul repertoriului clasic cu energia și expresivitatea muzicii contemporane.

”Aplauze pentru poet… pe scenă” de Ziua Culturii Naționale

Spectacolul Aplauze pentru poet… pe scenă, cu actorii Emilia Popescu și Demeter András va avea loc luni, 12 ianuarie 2026, de la ora 19:00, la sala Teatrelli din București și este dedicat Zilei Culturii Naţionale, fiind organizat de Creart. Spectacolul de la București este avanpremiera celui care va avea loc pe 17 ianuarie 2026 la Institutul Cultural Român de la Londra. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Filarmonica Brașov dă tonul anului 2026 cu un program promițător

Filarmonica Brașov a încheiat anul 2025 cu două concerte de Crăciun, în cadrul cărora Orchestra Filarmonicii Brașov a interpretat celebrul Oratoriu de Crăciun de Johann Sebastian Bach, sub bagheta maestrului Steffen Schlandt. Aceste seri au marcat finalul unui an intens, caracterizat de o mare diversitate de evenimente și întâlniri muzicale, desfășurate atât în spațiile consacrate, cât și în contexte neconvenționale. Privind înainte, 2026 se conturează ca un an plin de proiecte ambițioase și programe atractive pentru publicul meloman.

LA ȚINTĂ!

 “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu primește Premiul Cartea de Poezie a anului 2025

Marți, 6 ianuarie 2026, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 a anunțat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XVI-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2025 volumului “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu, apărut la Casa de editură Max Blecher din București. Premiul Special al Juriului îl primește cartea “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” de Paula Erizanu, Editura Cartier. Nominalizările pentru Tânărul poet al anului 2025: Anca Ioana Câdă, “Însemnări pe tivul fustei”, Editura Art (colecția pocket); Alin Dimache, “Visul post-punk”, Editura pentru Artă și Literatură, colecția Arcane; Irina Francisca Ion, “orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima; Alexia (pseudonimul Alexiei Plăcintă), “formula lucrurilor simple”, Editura Tracus Arte; Daniela Vizireanu, “nu va ajunge aici dispariția”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima. Nominalizările pentru Tânărul prozator al anului 2025: Ramona Boldizsar, “Fete bune. Fete cuminți”, Editura Humanitas; Mihai Bălăceanu, “Și florile de cireș mor”, Editura pentru Artă și Literatură; Andrei Gogu, “Tatăl meu care ești pe pământ”, Editura Litera. Premiul pentru Tânărul critic al anului 2025 nu se acordă. Juriul Galei este format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 celebrează cea de-a șaisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala “Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 este organizat de Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, și asociaţia Euro Culturart. Co-producător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori.

Premiile Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025

Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociaţia EURO CULTURART anunță realizarea programului GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2025 pentru celebrarea celei de-a șaisprezecea ediții a Zilei Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, ora 16.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Juriul va fi compus din Bianca Burţa-Cernat, Cristina Bogdan şi Cosmin Perța. Juriul va anunţa miercuri, 7 ianuarie 2026, nominalizările pentru Tânărul Poet al anului 2025, Tânărul Prozator al anului 2025 și pentru Tânărul Critic al anului 2025. Câştigătorii celor trei secţiuni vor fi desemnaţi şi prezentaţi la Gala Tinerilor Scriitori; de asemenea, marele câştigător, Tânărul Scriitor al anului 2025, ales dintre toate cărțile nominalizate pentru cele trei secțiuni. Premiul CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2025 pentru autorul celui mai important volum de versuri din anul editorial 2025 va fi oferit în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, ediția a XVI-a. Artistul vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart ce îi va avea ca invitați speciali pe muzicienii din trupa de blues &jazz Mike Godoroja & Blue Spirit. Gala Tinerilor Scriitori va fi difuzată în direct de către Radio România Cultural, producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori. Editorii și autorii sunt invitați să trimită cărți (anul editorial 2025!) pentru jurizare pe adresa Muzeul Național al Literaturii Române din București, Calea Griviței nr. 64-66, sector 1, București, cu precizarea “Pentru Premiile Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024″, până vineri, 26 decembrie 2025, ora 17.00. AgenţiadeCarte.ro, partenerul tradiţional al proiectului, vă prezintă Regulamentul Premiilor GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2025. Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021), Simona Popescu (2022), Alina Purcaru (2023), Radu Vancu (2024) și Rita Chirian (2025).

Gala Premiilor APLER, ediția a XXVII-a: “Rezistați, rezistați, rezistați!”

Joi, 11 decembrie 2025, de la ora 14.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, sector 1), a avut loc ediția a XXVII-a a Galelor Premiile APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) pentru anul editorial 2024. Juriul format din Acad. Mircia Dumitrescu, prof.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER, și scriitorul Dan Mircea Cipariu a acordat următoarele 13 premii: Cartea anului 2024: “Bolyai la Timișoara. O epopee onirică” de Caius Dobrescu, Editura Tracus Arte; Cartea “Spectacolul literaturii” pentru anul editorial 2024: “Dimineața vecinelor” de Nora Iuga și Angela Baciu, Editura Charmides; Cartea de Poezie a anului 2024: “Elefantul de hârtie” de Riri Sylvia Manor, Editura Tracus Arte; Cartea Inovație și Creativitate pentru anul editorial 2024: „În căutarea spațiului pierdut” de Dalina Bădescu, Editura Tracus Arte; Editorul anului 2024: Vasile George Dâncu pentru viziune și coerență editorială (Editura Școala Ardeleană); Revista anului 2024: Revista de Istorie și teorie literară; Editura anului 2024: Tracus Arte; Redactorul de carte al anului 2024: Nicoleta Arsenie, Editura Contemporanul; Graficianul de carte al anului 2024: Mariana Șerbănescu, Editura Academiei Române; Premiul pentru jurnalism cultural: Eugenia Vodă (TVR). 25 de ani de la lansarea emisiunii „Profesioniștii”; Diplomă de excelență: Doamnei Mireille Rădoi pentru promovarea lecturii și inovație în bibliotecă; Diplomă de excelență: Doamnei Cristina Popescu pentru promovarea identității românești la Romfilatelia; Diplomă de excelență și recunoștință: Domnului Ioan Matei pentru susținerea culturii scrise (diplomă oferită de Asociația Editorilor din România și Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România). Cele 13 diplome APLER au fost concepute de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Partenerii media ai Premiilor APLER sunt Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro.

Lopata e masca creatorului!

Sâmbătă, 6 decembrie 2025, la Teatrul Grivița 53 din București, a avut loc premiera spectacolului “5+3=9”, semnat de Ștefan Lupu – evenimentul care marchează oficial inaugurarea primului teatru construit de la zero în România ultimelor opt decenii. Nouă ani de vis, efort, generozitate și credință s-au transformat într-un spațiu viu, deschis și poetic, gândit ca un laborator al artei contemporane. O deschidere care a propus înainte de vizionarea spectacolului o fascinantă și nostalgică antecameră vizuală pe cele patru nivele ale noul teatrului de pe Calea Griviței, în fapt o instalație scenografică ce poartă marca inconfundabilă a Iuliane Vîlsan  care a recuperat și a recreat, cu gândiri și cu imagini,  vechea casă a  Alexandrinei Garbelotti, bunica lui Chris Simion Mercurian, născută în regiunea Veneto, și a cărei proprietate vândută acum mai bine de 9 ani a stat la facerea Teatrului Grivița 53.

Ioan Matiuț lanseză  „Omul din urmă”, la Editura Tracus Arte

Sâmbătă, 6 decembrie 2025, de la ora 16:00, la Târgul de carte Gaudeamus, Pavilionul B2, Romexpo, standul 30, Editura Tracus Arte lansează „Omul din urmă”, noul volum semnat de Ioan Matiuț, în prezența autorului și a invitaților Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Cartea deschide un proiect autobiografic amplu, în care prozatorul își asumă, cu luciditate și tandrețe, povestea propriei deveniri. Evenimentul de lansare va fi urmat de o sesiune de autografe oferite de Ioan Matiuț. „Omul din urmă” propune un narator-erou care traversează o lume „într-adevăr românească”, rememorând provocări succesive, de la fragila copilărie până la vârsta matură, într‑un continuu slalom prin vremuri adesea potrivnice. Textul se construiește în jurul celor trei fațete ale sinelui – imaginea oferită lumii, percepția celorlalți și adevărul interior, esența nerostită – iar acest joc al măștilor transformă cartea într-un exercițiu de sinceritate și autoanaliză. Fără patimă, după principiul „iert, dar nu uit”, autorul compune o veritabilă „carte de amintiri”, în care momentele tensionate alternează cu episoade pline de umor și cu fine interludii romantice. Soarta îl obligă pe personajul‑autor „să facă de toate” și, în consecință, acesta traversează îndeletniciri dintre cele mai diverse, de la meserii prozaice până la experiențe extreme, precum comerțul cu venin de viperă, înainte de a se fixa în ipostaza de editor și poet. Victoriile și eșecurile se succed, dar energia de luptător nu e niciodată înfrântă, iar această tensiune interioară dă volum și autenticitate prozei. „Omul din urmă” se inserează, astfel, cu siguranță, în tradiția romanului autobiografic de la noi, tradiție care coboară până la „Amintirile din copilărie” ale lui Creangă. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Scenarii mitice” – expoziție personală Paul Buța, la Galeria CREART

Imaginea cetelor de colindători cu măști populare care își fac apariția cu ocazia sărbătorilor de iarnă este cu siguranță una dintre cele mai spectaculoase și puternice tradiții păstrate la noi în țară. Aceste măști recompun alfabetul unui limbaj arhaic și duc mai departe datini ce își au originea în unele ritualuri păgâne asimilate ulterior și în creștinism. Paul Buța nu creează doar obiecte de ritual folcloric, ci dezvăluie, prin măștile sale, o lume întreagă. În căutarea autenticității, artistul a studiat tehnici de realizare și modele relatate de bătrâni, fiind îndrumat în demersul său și de academicianul Romulus Vulcănescu. Prin practica sa artistică, în care îmbină armonios cercetarea etnografică, artizanatul și actoria, Paul Buța ne oferă o perspectivă completă și avizată asupra acestor obiceiuri străbune, putând chiar să susțină și funcția lor performativă; pentru el, măștile transcend dimensiunea decorativă, fiind menite a fi purtate în vederea interpretării unor roluri arhetipale sau forțe primordiale în dansuri, ceremonii, obiceiuri agrare şi pastorale sau mici scenete integrate colindului de sărbători. Astfel, tradiția nu rămâne închisă în documente etnografice, ci vibrează, crudă și vie, ca o coardă străveche ce refuză să amuțească. Constantin Prut vedea în alaiurile de colindători cu măști de inspirație zoomorfă cu coarne (taur, cerb, berbec) ce vestesc nașterea Noului An „străvechi scenarii mitice, în care animalul poate mărturisi epifanii divine, sau este angajat în îndeplinirea unor misiuni transportatoare între diferite tărâmuri”. – Ana Daniela Sultana

„10 de cupe” – solo show Răzvan Năstase, la Galeria CREART

„Expoziția personală (nu doar pentru că e vorba despre un solo show, ci și pentru că selecția este profund autobiografică și introspectivă pentru artist) reunește o serie recentă de (auto)portrete realizate într-o manieră nouă pentru practica lui Răzvan Năstase care, de câțiva ani, a adus fotografia în atelier, ca punct de plecare în lucrările sale. În selecția de față, această tendință, prin care realismul foto-portretelor transcende către efigie picturală ori esențializare cu aură de tarot, fotografia e un pretext de a călători în memorie și cotloanele (auto)biografice pentru a aduce un omagiu familiei sale de proveniență. 10 de cupe este o arcană minoră a Tarotului, care ilustrează, mai ales în pachetul  Rider Waite, un cuplu împreună cu doi copii, fiind adesea numită și „cartea familiei”. Seria lui Răzvan Năstase explorează așadar propria memorie afectivă și relațiile sale de familie, într-un dialog complex cu trecutul personal și colectiv, îmbinând observația conștientă cu gesturi picturale expresive care abundă într-o simbolistică ezoterică (lună, soare, arcadă, aură). Alegând ca subiecte ale acestor lucrări membri ai propriei familii, Răzvan Năstase ne dezvăluie apartenența sa genealogică și identitară, pe de o parte și deschide discuția despre distincția dintre viața și opera unui artist (dacă ele sunt sau nu parte ale aceluiași flux existențial), pe de altă parte. ”  – Ana Daniela Sultana

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART

„Visele notate de artista Daniela Zbarcea într-un jurnal completat pe parcursul ultimilor ani fac obiectul unui eseu psihobiografic în mai multe secvențe, și printre acestea, fixarea lor grafică pe filele unui caiet de lucru fragmentat sau pe „pagina goală” a propriului cearșaf constituie doar un episod. La rândul ei un grad zero al figurației și desenului, scrierea ca act corporal performează în proiectul artistei un limbaj pictografic personal, combinând litere, imagini, semne și forme – adesea ininteligibile în absența unei medieri prin recitirea și traducerea oferite de autoare. Somnul și visul pot fi o critică subversivă și un afront aduse ordinii „diurne” a realității pe care împărtășim conștient cu ceilalți. Istoria artei le-a cultivat mult pentru aceste virtuți, iar Daniela Zbarcea tocmai a încheiat o amplă cercetare academică despre autobiografiile și jurnalele artiștilor de-a lungul timpului, în care relatarea viselor sunt frecvent o formă de autoportretizare. Cuprinzând exemple de vise proprii, adică eșantioane ale unei manifestări psihice libere de constrângerile curente ale lumii conștiente (și deci problematică, chiar posibil scandaloasă și rebelă din perspectiva realității „treze”), arhiva personală de vise a Danielei Zbarcea zugrăvește un dreamscape cu texte și desene, care servesc unor sistematice introspecții și auto-observări voluntare, urmate cu obstinație și perseverență. În procesul constituirii ei, artista joacă succesiv rolurile de autor/producător al viselor, voyeur și observator al propriului somn, și apoi secretar și povestitor ale acestora prin captarea, fixarea și prelucrarea lor în narațiuni vizuale. Recuzita procesului (patul, camera, arealul intim al artistei, spațiul și obiectele ei de lucru, atelierul, casa) dispare cu tact și discreție într-un fundal ambiental care acomodează stranii povești onirice. Și aceeași scenografie a lumii mentale trăite ca un Wunderkammer extinde totodată și cadrul de referință temporal (somnul și visele ca time givers), pentru a cuprinde inclusiv o experiență controversată, liminală, pe care artista o îmbrățișează și pretinde chiar să o practice cu o similară disciplină și dedicare: visele lucide.” – Adriana Oprea

“Răul se întâmplă fără efort, natural”, o expoziție de Mihai Răuță, curatoriată de Mihai Zgondoiu

„Titlul expoziției Răul se întâmplă fără efort, natural... (“Evil is committed without effort, naturally, by fatally; goodness is always the product of some art.”), inspirat din Charles Baudelaire – Pictorul vieții moderne, este cheia de acces pe care artistul Mihai Răuță ne-o oferă încă de la început. Fotografiile expuse sunt parte dintr-un proiect mai amplu realizat în anul 2022 în România. Pe parcursul a șase luni de observații asupra unei locații (Club de Noapte) incendiate, artistul a fotografiat în repetate rânduri, aproape obsesiv, imagini post-catastrofă. Instantanee carbonizate și înghețate în timp unde Răul a rămas nefiltrat, dar profund recognoscibil. Amprenta spațiului nu mai este o arhivă vie, ci o metafizică a ruinei. O formă tăcută de confesiune a umanului în lipsa umanului. Trupuri de plastic contorsionate și dezmembrate, haine arse, pagini de cărți carbonizate sau picioare de manechin rătăcite printre fiare, sunt doar câteva din detaliile pe care creierul uman le mai poate distinge. Privind aceste capturi fotografice descoperim ceea ce Baudelaire a formulat cu o mare profunzime: Răul este spontan, iar firea noastră îi cedează cu ușurință. Ne este mai la îndemână distrugerea decât construcția. Ne rămâne mai vie amintirea traumei decât a armoniei. Trăim într-o lume care a devenit un cult al negativului și a știrilor false. Haos-ul este noul Zen, iar binele apare rar, cu efort și cu trudă. În acest context, fotografiile lui Mihai Răuță nu oferă doar o estetică a ruinelor, ci o formă de memorie reflexivă. O revoltă blândă în fața cinismului lumii. Ele transformă accidentul în alchimie vizuală. Acolo unde a fost doar cădere și decădere, apar compoziții de o frumusețe ciudată, aproape bizare. Nu este frumusețea convențională (a perfecțiunii) cu care am fost obișnuiți, ci aceea frumusețe născută dintr-o observare îndelungă. O frumusețe revelată, nu oferită. A contempla în fața acestor fotografii devine un exercițiu spiritual necesar. O mantră ce nu a documentat mot-a-mot un incendiu, ci l-a descoperit în cel mai realist mod posibil prin Artă.” Mihai Zgondoiu

Sabina Legănaru, Otto Constantin, Georgian Bărbieru, la Galeria CREART @ MoBU

"Selecția spațiului expozițional al Galeriei CREART din cadrul celei de-a treia ediții a târgului internațional de artă MoBU reunește lucrări a trei artiști contemporani români care au expus anul acesta sau anii anteriori la Galeria CREART – Sabina Legănaru (2025), Otto Constantin (2024) și Georgian Bărbieru (2023), artiști cu viziuni artistice diferite, dar complementare: pictură abstractă (Sabina Legănaru), pictură figurativă (Otto Constantin), respectiv pictură  conceptuală / lettering (Georgian Bărbieru). Dialogul vizual astfel creat explorează tensiunea dintre introspecție, simbol și expresie materială, fiecare artist propunând o perspectivă unică asupra picturii. Totodată, selecția reprezintă o incursiune în programul expozițional al Galeriei CREART, a cărei identitate s-a conturat începând cu 2014." (Ana Daniela Sultana)
spot_img

Dialogul de carte

„Cât de mult depinde memoria noastră de cuvintele pe care le alegem”

Traducerea romanului „Câteva nopți și încă una” de Isidoros Zourgos poartă amprenta unei rarisime delicateți: echilibru între fidelitate și respirația firească a limbii române, rigoare istorică și sensibilitate poetică. Ana-Maria Lucescu, traducătoarea volumului, vorbește în cele ce urmează despre întâlnirea cu universul autorului grec, despre provocările ritmului elen și despre felul în care memoria unei limbi poate deveni o punte între epoci și culturi. În romanul lui Zourgos, limbajul este muzical, fraza respiră lent, iar istoria se insinuează în viețile personajelor cu o precizie aproape ritualică. Traducerea Anei-Maria Lucescu reușește să conserve această vibrație rară. Interviul de față explorează culisele acestei munci: descoperirea unui autor, lupta cu nuanțele, echilibrul dintre două limbi și două sensibilități. „Câteva nopți și încă una” este un roman în care memoria, timpul și orașul Salonic devin personaje cu propria respirație. Traducătoarea volumului, Ana-Maria Lucescu, rememorează procesul de transpunere a textului în limba română – un parcurs al fascinației, temerii, documentării riguroase și, în cele din urmă, al unei întâlniri profunde cu literatura greacă contemporană. În fața unui text de o asemenea densitate emoțională și muzicală, traducerea devine ea însăși o formă de re-creație. În dialogul de mai jos – purtat de Cristina Poterășoiu cu Ana-Maria Lucescu în exclusivitate pentru Agenția de Carte.ro – traducătoarea dezvăluie ce înseamnă să cauți vocea unei limbi în cealaltă, să păstrezi istoria, ritmul și fragilitatea unui roman în care granița dintre memorie și ficțiune este mereu permeabilă.

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508