Sâmbătă, 18 mai 2019, ora 20:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 88), în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) și al TNCP (Târgul Național al Cărții de Poezie), va avea loc ediţia a XI-a a Maratonului de Poezie şi Jazz. Organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti și asociația Euro CulturArt, evenimentul marchează Noaptea Europeană a Muzeelor prin poezie, blues şi jazz. Ediția a XI-a e sărbătorită prin poemele scrise și citite de 8 poete – Magda Cârneci, Laura Dan, Mina Decu, Irina-Roxana Georgescu, Cătălina Matei, Simona Popescu, Andra Rotaru, Livia Roșca – și de 8 poeți – Romulus Bucur, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Robert Șerban, alături de trei muzicieni de blues & jazz: Maria Răducanu (voce), Pedro Negrescu (contrabass) și Sorin Terinte (pian). Invitatul special al Maratonului este poetul spaniol Luis García Montero care va fi prezentat de poetul și traducătorul Dinu Flămând. Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Producător: Anamaria Spătaru. Art director: Mihai Zgondoiu. Proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Coproducător: Radio România Cultural care va înregistra și difuza integral Maratonul de Poezie și Jazz. Partener media: AgențiadeCarte.ro.
Maratonul de Poezie şi Jazz, difuzat de Radio România Cultural, marchează, prin poezie, blues şi jazz, Noaptea Europeană a Muzeelor (18 mai 2019), cu un program ce cuprinde nume importante din generaţii şi geografii literare diferite. Recitalurile de poezie vor intra în rezonanţă cu nume importante ale jazz-ului şi blues-ului din România. Maratonul de Poezie şi Jazz promovează câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane. Prin difuzarea Maratonului de Poezie şi Jazz pe frecvenţele Radio România Cultural sunt promovate mărci stilistice identitare care sunt, multe dintre ele, opere canonice. Maratonul de Poezie şi Jazz a devenit în aceşti ultimi zece ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri de nişă, Poezia şi Jazz-ul. Este socotit de către mulţi specialişti Revelionul Poeţilor şi al Poeziei, un bun prilej de ipoteze şi de certitudini legate de faptul că poezia mai poate funcţiona astăzi ca terapie de salvare sufletească şi chiar socială. Poeţii invitaţi vor avea, fiecare în parte, o lectură din propriile lor poeme de şapte minute, în propria lor lectură şi interpretare. Intrarea este liberă pentru toţi cei care nu au fost cotropiţi de consumism, tabloidizare şi secularizare. Pentru toţi cei care ştiu că într-o ţară normală la cap şi la suflet contează, în primul rând, spiritul şi audienţa de calitate.
Maratonul de Poezie şi Jazz propune o noapte albă de muzică şi poezie prin care să fie promovate valori autentice şi organice deseori umbrite de dictaturile prezentului: consumismul, tabloidizarea aspectelor intime ale vieţii şi obsesia audienţelor cu orice preţ. În fapt, un proiect care să ofere un spaţiu public şi mediatic pentru două genuri de nişă: Poezie şi Jazz.
Organizatori: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt
Co-organizator: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”
Co-finanțator: Ministerul Culturii și Identității Naționale
Parteneri: APLER, Opera Scrisă.ro, Clubul UNESCO-Adolescenții
Coproducător: Radio România Cultural
Parteneri media: Observator Cultural, AgenţiadeCarte.ro
Program Maraton
20.00 / intro Sorin Terinte
20.02/ intro Dan Mircea Cipariu, prezentare Maraton
20.04 / invitatul special Luis García Montero, prezentat de poetul și traducătorul Dinu Flămând
20.18/ recital Romulus Bucur
20.25/ Magda Cârneci
20.32/ Maria Răducanu &Pedro Negrescu & Sorin Terinte
20.38/ Robert Șerban
20.45/ Simona Popescu
20.52/ Sorin Gherguț
20.59/ Mina Decu
21.06 Dan Pleșa
21.13/ Maria Răducanu &Pedro Negrescu & Sorin Terinte
21.23/ Laura Dan
21.30/Bogdan O.Popescu
21.37/ Cătălina Matei
21.44/ Andrei Novac
21.51/ Andra Rotaru
21.58/ Maria Răducanu &Pedro Negrescu & Sorin Terinte
22.13/ Livia Roșca
22.20 / Adrian Suciu
22.27/ Irina-Roxana Georgescu
22.34 / Florin Dumitrescu
22.41/ Dan Mircea Cipariu
22.48/ Maria Răducanu &Pedro Negrescu & Sorin Terinte
23.00 / /Final
Luis García Montero (n. 1958, Granada, Spania) este unul dintre cei mai importanți poeți actuali de limbă spaniolă. Recent și-a publicat opera poetică în volumul Poesía. 1980-2017 (2018). Printre cele mai prestigioase premii care i s-au acordat se numără: Premiul Adonáis pentru volumul El jardín extranjero [Grădina străină], 1983; Premiul Loewe și Premiul Național de Poezie pentru Habitaciones separadas [Camere separate], 1994, sau Premiul Național al Criticii pentru La intimidad de la serpiente [Intimitatea șarpelui], 2003. Profesor universitar, este și un recunoscut eseist, remarcându-se, printre altele, cu volumele Poesía, cuartel de invierno [Poezia, cantonament de iarnă], 1987; Aguas territoriales [Ape teritoriale], 1996; Los dueños del vacío. La conciencia poética, entre la identidad y los vínculos [Stăpânii vidului. Conștiința poetică, între identitate și legături], 2006; Inquietudes bárbaras [Neliniști barbare], 2008, sau Un lector llamado Federico García Lorca [Un cititor pe nume Federico García Lorca], 2016. A realizat, de asemenea, adaptări teatrale, incursiuni în literatura pentru copii, cum ar fi Lecciones de poesía para niños inquietos [Lecții de poezie pentru copii neliniștiți], studii și ediții de autor precum Gustavo Adolfo Béquer, Rafael Alberti, Carlos Barral, Luis Rosales și alții. Jurnalist de opinie în diferite medii de comunicare, a publicat și romanele Mañana no será lo que Dios quiera [Mâine nu va fi ce vrea Dumnezeu], 2009; No me cuentes tu vida [Nu-mi povesti viața ta], 2012; Alguien dice tu nombre [Cineva rostește numele tău], 2014.
Luis García Montero (b. 1958, Granada, Spania) is one of the most important contemporary Spanish poets. He recently published his complete poetic work in the volume Poesía. 1980-2017 (2018). Among the most prestigious awards received throughout his career, we mention: the “Adonáis” prize for the book El jardín extranjero [The Strange Garden], 1983; Loewe prize and the National Poetry Prize for Habitaciones separadas [Separate Rooms], 1994, or the National Prize of the Critics for La intimidad de la serpiente [The Serpent’s Intimacy], 2003. He is a university professor, an opinion journalist and a renowned essayist as well, having published the following essay books: Poesía, cuartel de invierno [Poetry, Winter Quarters], 1987; Aguas territoriales [Territorial Waters], 1996; Los dueños del vacío. La conciencia poética, entre la identidad y los vínculos [The Masters of the Void. The Poetic Conscience, between Identity and Bond], 2006; Inquietudes bárbaras [Barbarian Inquietudes], 2008, or Un lector llamado Federico García Lorca [A Reader Called Federico García Lorca], 2016. He also wrote theatre adaptations, books for children – Lecciones de poesía para niños inquietos [Poetry Lessons for Restless Children] –, and published various studies and authors’ editions on Gustavo Adolfo Béquer, Rafael Alberti, Carlos Barral, Luis Rosales and others. He also published the novels Mañana no será lo que Dios quiera [Tomorrow It Won’t Be as God Wishes], 2009; No me cuentes tu vida [Don’t Tell Me Your Life Story], 2012; Alguien dice tu nombre [Somebody Calls Your Name], 2014.
Romulus Bucur (un soi de autobiografie)
Versiunea scurtă: născut la Arad, pe 11 mai 1956, absolvent al Liceului “Ioan Slavici” din Arad (actualmente Colegiul Naţional “Moise Nicoară”), în 1975, şi al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti în 1980 (specializarea română-engleză). Profesor de literatură română la Liceul Industrial nr. 1 din Arad (1980-1990), redactor la revista de cultură ”Arca” (din 1990), apoi redactor-şef adjunct, lector la Universitatea “Transilvania” din Braşov (din 1997), doctor în filologie, cu o teză despre imaginea de sine a evreului român, urmărită la Mihail Sebastian şi N. Steinhardt. Debut în ”România literară”, împreună cu o serie de colegi din Cenaclul de Luni, cu o prezentare de Nicolae Manolescu (1978), apoi în volumul colectiv ”Cinci” (1982), împreună cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Muşina. Volume (versuri): ”Greutatea cernelii pe hîrtie” (1984), ”Literatură, viaţă” (1989), ”Dragoste & bravură” (1995), ”Cîntecel(e). Fast-food poems” (1998), ”Cărticică pentru pisică” (2003), ”Poeme alese (1975 – 2005)” (2008), ”O seamă de personaje secundare” (2009), ”Arta războiului” (2015), ”Opera poetică” (2017), ”Odeletă societății de consum” (2018). Majoritatea au luat diferite premii. Nu-mi mai bat capul cu înşiruirea lor. Tot volume (critică și eseistică): ”Poeți optzeciști (şi nu numai)în anii ’90” (2000), ”Opus Caementicium” (2016), ”Glose” (2017). ”Odeletă societății de consum”, carte apărută la Editura Tracus Arte, a primit PREMIUL CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2018.
Magda Cârneci este poetă, prozatoare și eseistă. Membră a celebrei generații literare ‘80, ea a fost și unul dintre teoreticienii postmodernismului în spațiul românesc și est-european. După Revoluția din decembrie 1989, la care a participat activ, ea s-a implicat în viața politică, civică și culturală a României postcomuniste. A fost membră a Frontului Salvării Naționale din 1990. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Paris între 2006 și 2010. Actualmente ea este președinta PEN România, filiala românească a celei mai mari și mai vechi organizații mondiale a scriitorilor, PEN International. Este și președinta Grupului pentru Dialog Social (GDS), un grup format din intelectuali români cunoscuți. Este de asemenea membră a Parlamentului Cultural European (ECP – European Cultural Parliament).
Magda Cârneci a publicat numeroase volume de poezie, eseu, traduceri și un roman. De curând, volumul „Opera poetică”, care însumează toate volumele de poezie anterioare, a apărut la editura Cartea Românească din București. Cărțile ei au fost traduse în engleză, franceză și olandeză, iar poemele ei au fost traduse în multe limbi și au apărut în numeroase antologii și reviste internaționale. Romanul ei FEM a apărut la editura Non Lieu din Paris în 2018, iar în 2020 va apărea în Statele Unite.
Laura Dan a absolvit Facultatea de Psihologie din București și este Psihoterapeut cu formare în psihoterapie și hipnoză ericksoniană. A debutat în 2012 cu volumul de poezie „Începe să doară puțin”, Editura Tracus Arte, care a obținut Premiul național pentru debut „Mircea Ivănescu”. Au urmat o serie de lecturi publice și poeme publicate în România Literară, Dilema Veche, Vatra, Luceafărul, Poesis International, Hyperion, LaPunkt etc. Este prezentă în trei antologii de poezie: „Cele mai frumoase poeme din 2012”, „Argothica” și „Sticle pentru minte, inimă și literatură”. În prezent, lucrează la al doilea volum de versuri.
Mina Decu (n. 15 aprilie 1983), masterandă în Filosofie şi în Studii Europene, fost profesor de Studii Socio-Umane, actual librar, traducător şi poet debutant.
Cartea ei de debut, „Desprindere”, apărută la Editura Charmides, în 2018, a luat următoarele premii:
– Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu” Opus Primum;
– Premiul „Tânărul poet al anului 2018”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori
– Premiul pentru debut în cadrul Festivalului National de Poezie „Colocviile George Coșbuc”.
Florin Dumitrescu. S-a născut în 1966 în București. A debutat ca textier de rock cu Timpuri Noi la sfârșitul anilor ’80 (pe 
disc în 1992), apoi s-a consacrat cu Sarmalele Reci și, după încă un timp, a ajuns să facă hituri alături de Direcția 5. În ultimii ani, și-a îndeplinit visul de a colabora cu idolii tinereții sale, când a devenit textierul Phoenicșilor reuniți în Pasărea Rock. A compus texte deopotrivă pentru ethno-rock (trupa RIT) și pentru jazz (Iordache și Jazzappella).
Ca autor de versuri „pentru citit” debutează cu grupajul „Megaviziuni” în volumul colectiv Marfă (Ed. Salut, 1996, alături de Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu), apoi publică Ana are mere (Cartea Românească, 1997, Premiul ASB pentru Debut).
Revine cu ÎNcîntece (Ed. Vinea, 2007, Premiul Tiuk! pentru Poezie) și participă, cu grupajul „Furat la cîntare”, la antologia Marfă reîncărcată (Brumar, 2012) a aceluiași grup nouăzecist. În aceeași perioadă, publică poemul-poveste „Bucătarul Ben” în antologia pentru copii Ce poți face cu două cuvinte (Art, 2012). În 2015, ia parte la București 2021, „epopee participativă” ce reunește patruzeci de poeți (ARCUB, 2015, eveniment organizat de Svetlana Cârstean).
Cel mai recent volum al său este Dodii (Vorpal/Nemira, 2016).
ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Dumitrescu
Irina-Roxana Georgescu (n. 29 august 1986). A absolvit Facultatea de Litere (specializarea română – franceză) a Universității București în 2008 şi a urmat masteratul de teorie literară şi literatură comparată (2010). A devenit doctor în filologie (2016) al aceleiași Universități, cu o teză despre influența criticii occidentale asupra criticii literare postbelice româneşti (1960-1980), sub coordonarea acad. prof. dr. Mircea Martin. În perioada 2010-2014, a condus seminare de teoria literaturii, comparatism şi idei literare, dar şi cursuri practice de tehnica lecturii la Universitatea din Bucureşti. A fost redactor de limba franceză la revista de studii literare şi culturale Euresis – Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles (2009-2013). Începând din octombrie 2018, este asistent asociat la Literele bucureştene.Face parte din proiectul de educație media a Centrului pentru Jurnalism Independent. Publică poezie şi studii literare în diverse reviste de cultură din ţară (Apostrof, Convorbiri literare, Familia, Tribuna, Ramuri, Observator cultural, Steaua etc.) şi din străinătate (Interlignes – Franţa etc.). Volumul de debut în limba română – Noţiuni elementare (Cartea Românească, 2018) – a fost nominalizat la Gala Tinerilor Scriitori (ediţia 2019) şi la Gala Premiilor Observator cultural (ediţia 2019). A debutat în limba franceză cu volumul de poezii Intervalle ouvert, apărut la editura L’Harmattan (Paris, 2017), în curs de apariţie în limba spaniolă.
Sorin Gherguț. Poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective Tablou de familie (Editura Leka-Brancuş, București, 1995), împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu, De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks (Editura Art, 2017). Este prezent în antologia de poezie românească în traducere germană ich bin ein ander ist bang (Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A mai fost tradus în cehă, turcă și suedeză. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de Bob Dylan. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică teoretică de la aceeaşi universitate.
Cătălina Matei (n. 1988, București) a absolvit cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității Naționale din București și ale Facultății de Interpretare Muzicală (UNMB). Apoi s-a răsucit și a urmat masteratul de Teoria literaturii și literatură comparată (Universitatea Națională din Buc.).
A câștigat câteva concursuri literare, unul dintre ele având ca urmare debutul ei la editura Tracus Arte în 2014, cu volumul de poezii Lanul cu sârme întinse.
A fost profesoară; în zilele noastre este redactor și se joacă de-a traducerile. Și e vatmanul Tramvaiul 26. Dar mai ales mamă de Matei.
Andrei Novac s-a născut în 1983, în Târgu-Jiu. Este licențiat în istorie al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie. A publicat în majoritatea revistelor de cultură din România. Din mai 2009, este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat volumele: Poezii (2000); Miez de talpă (2003), A nouăsprezecea inimă de înger (2003), Vârsta sării (2006), Locul în care întorc tramvaiele (2008), Aceiași (2011), Regula timidității (2016), Valentin Tașcu, solitarul promoției 70 (2016), Prin închisori și prin libertate, Editura Cartea Românească, București 2018. Este lector universitar în cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din București și director al Centrului cărții din cadrul Institutului Cultural Român.
Dan Pleșa. Editor, scriitor și jurnalist cultural. A absolvit Academia de Teatru și Film – specializarea scenaristică și critică de film. A activat în presă și peste zece ani la o casă de discuri ca producător. Se numără printre fondatorii editurii Vellant și al revistei de proză scurtă „iocan” – singura revistă de proză scurtă din România care apare în format tipărit. În ultimii ani a scris și a realizarte interviuri cu persoanități ale vieții culturale românești pentru platforma culturală Art7 și pentru proiectul multimedia Cercul. a publicat în diverse periodice și volumele: poezie: Marfă – (antologie de grup) 1996 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), Marfă reîncărcată (antologie de grup) 2011 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), A participat la scrierea celui mai rapid roman din lume, alături de alți 51 de scriitori (record omologat de guinees book) – „Moș Crăciun & co”, 2012. Proză scurtă publicată în antologiile Prima dată și Cum iubim. A fost curator al expozițiilor: Being George Roșu / George Roșu, Imaginarium Fotograficus /Cristina Șoiman, Traversare/Daniel Bălănescu.
Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011), “Cartea dragostei”, editura Humanitas, 2014. În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom. A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002.
Simona Popescu s-a născut la Codlea, județul Brașov, în anul 1965 și este eseistă, poetă și prozatoare. Absolventă a Facultății de Litere a Universității din București, în anul 1987. Din anul 2014 este conferențiar doctor la catedra de literatură română a Facultății de Litere a Universității din București. A fost descoperită de poetul Alexandru Mușina, în perioada în care era elevă de liceu la Brașov. A citit din creația proprie la Cenaclul de Luni, patronat de Nicolae Manolescu, și a fost membră a Cenaclului Universitas condus de Mircea Martin, cel care a continuat Cenaclul de Luni si unde au participat majoritatea membrilor generației nouăzeciste. Este membră a generației literare nouăzeci și alături de colegii săi din Brașov Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea a pus bazele unui curent literar intitulat mașcrisissmul. Este membră a Grupului de la Brașov, format în anii 1980, alături de Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, împreună cu care a apărut în volumul colectiv „Pauză de respirație”. A fost puternic legată sufletește de poetul suprarealist Gellu Naum, care a început să publice în perioada interbelică, și căruia i-a consacrat două cărți, „Salvarea speciei, Despre suprarealism și Gellu Naum”, 2000, și „Clava. Ficțiune cu Gellu Naum”, 2004. Poezie – „Xilofonul si alte poeme”, 1990; „Pauza de respirație” (volum colectiv, Simona Popescu, Marius Oprea, Caius Dobrescu și Andrei Bodiu); „Juventus și alte poeme”, 1994; „Noapte sau zi”, 1998; „Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie”, 2006 (tradus parțial în franceza și germană la Editura Phi, 2007); Romane – „Exuvii”, Nemira, 1997, la Editura Polirom; ajunsa la ediția a VII, 2018 (tradus în poloneză, maghiară și franceză). Eseuri – „Volubilis”, 1998; „Autorul, un personaj”, 2016.
Andra Rotaru (1980). Fondatorul revistei multimedia și multilingve Crevice. Andra Rotaru (1980). Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005, 2015); En una cama bajo la sábana blanca (traducerea volumului de debut în spaniolă, 2008); Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a fost publicat în America, la editura Action Books, traducere de Florin Bican (2018). În 2017, texte din Tribar au câștigat premiul revistei americane Asymptote Journal (traducere de Anca Roncea).
Livia Roşca (Lucan-Arjoca) este scriitor, specialist in comunicare, presedinte al asociatiei 7 ARTE, blogger Adevarul.ro, formator acreditat şi autor premiat de Uniunea Scriitorilor din România pentru volumul de debut in poezie, „Ruj pe icoane”. A publicat: Volumul de poezie „Ruj pe icoane”, ed. Cartea Romaneasca, 2006 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru debut (2006), Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti (2006), Premiul Naţional Eminescu, Botoşani, 2006, nominalizat la Premiile pentru debut ale revistei „România Literară” si la Premiul pentru debut al Fundaţiei Anonimul 2006. Volumul de poezie „1+1>2”, Editura Charmides, 2016. Prezenta în antologia de poezie „Literatura potenţială”, ed. Vinea, 2007. Prezentă în antologia de poezie „Ultima generaţie, primul val”, ed. Muzeul Literaturii Romane, 2006. Prezentă în a antologia de poezie „Dragostea este pe 14 februarie”, ed. Vinea, 2010. Prezentă în antologia de eseuri „Cele patru dimensiuni ale feminităţii româneşti”, ed. Neverland, 2010. Lecturi publice in cadrul unor festivaluri: Ziua Mondială a Poeziei, martie 2012; Maratonul de Poezie la Feminin, Braşov, 2013; Strada de C’Arte, 2013, Bcureşti, 2013; Festivalul Internațional de Poezie București, Târgul Național al Cărții de Poezie, 2015; Strada de C’Arte, Bucureşti, 2015; Festivalul Internațional de Poezie București, 2016. Livia Lucan-Arjoca are o carieră de peste 10 ani în industria comunicării. Timp de 4 ani a fost editor specializat pe domeniile sănătate şi parenting pentru publicațiile Adevarul, Adevarul Sănatate, Adevarul de Seara şi editor online pentru website-urile asociate acestor publicaţii. Din 2011 este specialist în marketing şi comunicare. În acest moment este specialist în comunicare la o editură și președinte al Asociației 7 ARTE. În 2015, în cadrul asociatței 7 ARTE, Livia a inițiat proiectul smARTkid, care înseamna ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging organizate de Asociația 7 ARTE.
Adrian Suciu – Născut la 21 decembrie 1970, Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli și stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercând să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decât prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental. Evident, lista va continua. Cărţi publicate: E toamnă printre femei şi în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nopţi şi zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2008; Viaţa fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timişoara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, București, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, București, 2013; Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi. În calitate de câştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiseală. Restul e istorie…
Robert Şerban s-a născut în Turnu Severin, la 4 octombrie 1970. Trăieşte în Timişoara. Este scriitor, jurnalist, editor şi om de televiziune. Ca scriitor, a debutat, în 1994, cu volumul de poezie Fireşte că exagerez (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, împreună cu Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Werner Lutz şi Kurt Aebli, poezie şi proză, 2002),Timişoara în trei prieteni(coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), Cartea roz a comunismului (memorialistică, coautor, 2004), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Barzaconii / Anus dazumal (proză, 2005), Cinema la mine-acasă(poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural pentru cea mai bună carte de poezie din 2006, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România şi la Premiul de poezie al revistei “Cuvântul”), Athenee Palace Hotel (coautor, împreună cu Alexander Hausvater, teatru, 2007, piesă montată de către Teatrul Naţional din Timişoara), Ochiul cu streaşină(publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, poezie, 2008), Moartea parafină (poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (memorialistică, 2013),Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (interviu, 2014). În 2009, i-a apărut, în Germania, volumul de poezie Heimkino, bei mir(Pop Verlag), în 2010, în Serbia, volumul bilingv Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (Meridijani), în 2012, în Ungaria, volumul de poezie Illatos koporsó (L’Harmattan).
Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, lucrează la tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.
Maria Răducanu este “o apariţie fără precedent – sunetul ei pur nu se aseamănă cu sunetul nimănui, deşi ea cântă melodiile Mariei Tănase, dar şi alte cântece din folclorul românesc, dar şi fado-ul portughez şi cântecele de jale şi bucurie, în alte limbi, posedând geniul de a “cânta” în diferite dialecte, de a fraza limba ca un poet. Şi “coregrafia” ei este pură şi personală, o siluetă amintind “Rugăciunea” lui Brâncuşi, meditând prin cântec în faţa Providenţei, punându-se în genunchi fără să atingă podeaua, parca “levitând” ca sfinţii ridicaţi de Duhul Sfant. Dar Maria Răducanu, “fata de la Huşi”, a studiat mai întâi Literatura şi Filologia şi numai după aceea s-a afirmat în Muzică, tălmăcind muzica tradiţională românească într-un fel unic. (…)…acea stare psihică şi fizică plină de armonie care mă face să mă gândesc nu numai la Orfeu şi la arta şamanilor, dar şi la cântecul ielelor (care există şi în folclorul suedez şi e ţinută la mare cinste), la cântecul şi la dansul lor în cerc. Acestea au darul de a-i vrăji pe cei care ascultă şi văd, creând acea stare de suflet vindecătoare pe care grecii au numit-o Katharsis.”, a scris Gabriela Melinescu.
Pedro Negrescu (Petronious Aciocârlănoaie, născut la Tecuci, la 25 aprilie 1969). Binecunoscut fanilor noştri în calitate de sideman, contrabass-istul de jazz s-a revelat drept colaboratorul fidel al multora dintre muzicienii români reprezentativi – saxofonistul Garbis Dedeian (cu care a debutat în jazz), Mircea Tiberian (care i-a fost şi profesor la Clasa Jazz a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti), Johnny Răducanu (ca membru permanent al grupului Johnny Răducanu & Friends), Marius Popp, Dan Ionescu, Liviu Butoi, Nicolas Simion, Romeo Cosma, fraţii Popovici (Iaşi), Ion Baciu Jr., Anca Parghel, Teodora Enache, Iancsi Körössy, Dan Ştefănică, Maria Răducanu şi mulţi alţii, cu bulgarul Ventzislav Blagoev, cu ungarul Köszegi Imre, cu sîrbul Ivan Alexeevici, mai recent (octombrie 2010) cu saxofonistul american Chico Freeman etc. Pedro Negrescu s-a impus peste hotare, participînd la Festivalurile de Jazz de la Bydgoszcz – Polonia (1994), Corinthos – Grecia (1995), Russe – Bulgaria (1993, 1996), la Concursul – Festival de la Getxo – Spania (1998, cu grupul propriu Soft Triangle, finalist al competiţiei), la turneul de concerte din Italia (1998, cu grupul lui Johnny Răducanu), la amplul turneu continental cu Big band-ul internaţional Swinging Europe, la Expoziţia Mondială de la Hanovra (august 2000), la Los Angeles (2007) unde a urmat studii post-universitare şi a colaborat cu Larry Livingston – ca să nu mai vorbim de prezenţele de pe podiumurile româneşti de festival, la Sibiu, Braşov, Costineşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Mamaia, Arad, Craiova, Gărâna, Satu Mare, Galaţi, Bucureşti, despre nenumăratele concerte susţinute pe scenele noastre de concert şi de club. Dacă la Universitatea Naţională de Muzică din capitală Pedro Negrescu a absolvit de fapt… Secţia (Clasa) Regie de Operă (1995), atracţia pentru arta creativă a muzicii s-a dovedit irepresibilă. Încă student fiind, el s-a impus relativ rapid în mediul jazz-ului autohton, apreciat şi mult solicitat pentru muzicalitatea sa, pentru simţul armonic infalilibil şi aplombul ritmic, pentru acumularea unui vast repertoriu de teme aparţinînd unor contexturi stilistice diferite.Iată însă că din toamna anului 2001, Pedro Negrescu a dorit mai mult, în sensul unei legitime multiplicări a preocupărilor. În intenţia de a-şi concretiza propriile idei muzicale / altfel spus componistice / şi totodată de a sprijini tinerele talente, a alcătuit Quintetul care i-a purtat numele, alăturîndu-şi coechipieri aleşi dintre exponenţii noilor generaţii. În vremea din urmă a continuat să cultive în paralel arta dirijoratului evoluînd în fruntea unor notorii orchestre simfonice, ca şi regia de operă, montînd în ţară mai multe spectacole lirice, fără a neglija, desigur, interpretarea şi creaţia de jazz. S-a implicat ca director artistic în organizarea Festivalurilor de gen de la Arad şi Galaţi. (Florian Lungu)
Sorin Terinte s-a născut în 1976, la Roman. A urmat Şcoala de Muzică din Roman, Liceul de Muzică şi Academia de Arte din Bucureşti (cursuri de pedagogie muzicală şi jazz cu Marius Popp). Printre preferinţele sale se numără pianişti ca Oscar Peterson, Chick Corea, Michel Petrucciani sau Keith Yarrett. Profesor de pian cu activităţi pe scenele de jazz din festivaluri (Craiova, Sibiu, Iaşi, La fete de la musique) şi apariţii în cluburile de gen precum Art Jazz Club, Lăptăria lui Enache, Swing House, Green Hours, în paralel cu evoluţiile pianistice pe scenele consacrate muzicii clasice. Din 2000 concertează sub contract (pian solo) la London College Of Music şi apare la Festivalul Jazz On The Street, London. în 2001 devine membru al Companiei “Universal Jazz” din Marea Britanie.
