Sâmbătă, 31 mai 2014, în cadrul Festivalului Internațional de Literatură ”Tudor Arghezi” a fost lansat albumul ,,Tudor Arghezi-11 poezii” (ediţie româno-italiană), iar artistul Ivan Kancev, din Bulgaria, a vernisat o expoziție de pictură și sculptură. Scriitorii invitați au avut, de asemenea, ocazia, să citească poezii în traducere, în duet sau chiar într-un recital-spectacol. De asemenea, a fost lansată o ediție a Biletelor de papagal precum și cel mai recent volum semnat de scriitorul gorjean Spiridon Popescu, ”Supliment de existență / Supplemento din esistenza”. Organizatorul festivalului este Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, director: Ion Cepoi, director onorific: Horia Gârbea. Responsabili program: Viorel Surdoiu, Teodor Dădălău.
La sediul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în galeria ”Florin Isuf”, a avut loc vernisajul expoziției de artă vizuală semnată de Ivan Kancev. Artist vizual plurivalent, cu legături trainice cu România, prezent la mai multe evenimente și proiecte artistice la noi în țară și vorbitor de limbă română. ”Expoziția cuprinde 20 de imagini, colaje, desene, și încă zece sculpturi în șamotă și gresie, sub denumirea de << Nebănuitele trepte >>, 
după ciclul de poezii al lui Blaga. Prima dată am venit în România în 1971, am studiat un an de limba română, pentru că era obligatoriu, și apoi cinci ani la Academia de Artă. Bineînțeles, în `76, când am terminat facultatea, până în 2000, am avut puține legături cu România. O tabără la Tescani și una la Brașov. Dar după 2000 am intrat în contact cu mai mulți colegi, la o tabără din Bulgaria și așa s-a creat legătura cu Bucureștiul, Constanța, cu Uniunea Artiștilor Plastici, cu Târgu Jiu. În Târgu Jiu, în 2006, am venit la tabăra Brâncușiana, am două lucrări în Târgu Jiu. Acum doi ani, Teodor Dădălău m-a invitat la Rânca, la o tabără, anul trecut am fost de două ori. De un an sunt și membru de onoare al USR, în filiala Constanța”, a povestit artistul bulgar, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, lunga sa relație cu România și arta contemporană românească.
Tot în același cadru a avut loc și lansarea plachetei ,,Tudor Arghezi-11 poezii” (ediţie româno-italiană), în selecția și traducerea Elizei Macadan, cu ilustrații semnate de Ivan Kancev. Apariția acestui volum a fost posibilă datorită generozității Eleonorei Sârbu, gorjeancă stabilită în Beverly Hills, California, SUA. Ediție îngrijită de Teodor Dădălău.
”Este o provocare uriașă să traduci un monstru al poeziei române într-o limbă în care el a fost exportat deja de nume majore de traducători și literați italieni, cu atât mai mult cu cât, pentru a-i da acestui demers un sens, ești obligat să vii cu o versiune dacă nu mai bună cu siguranță alta decât cele precedente. Asta m-a obligat să vizitez cu atenție versiunile făcute de Quasimodo, Rosa Del Conte, De Michelis și Marco Cugno, care au reușit să traducă în spiritul și litera liricii argheziene, dar care au renunțat să lucreze și să șlefuiască pentru a obține ritmul și rima, două caracteristici specifice, fără de care dai un Arghezi incomplet și îi știrbești măiestria”, spune Eliza Macadan. Înainte ca această plachetă să fie lansată la Târgu Jiu, poemele au fost deja publicate, în această formă, în revista trimestrială de traduceri de poezie Iris di Kolibris pentru că, potrivit Elizei Macadan, se adresează publicului cititor Italian.
La Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”, poeții invitați precum și o parte dintre laureați au susținut lecturi publice. Ion Cepoi, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, a fost gazda și amfitrionul evenimentului.
Hanane Aad: ”Trebuie să fiu înțeleasă ca poet”
Prima poetă care și-a citit creațiile în fața publicului, în limba sa de origine, a fost Hanane Aad, din Liban. Eliza Macadan a citit, într-un duet cu poeta libaneză, varianta în română, într-o traducere din engleză semnată de Peter Sragher. ”Simt că am nevoie ca poezia mea să fie înțeleasă. De asta nu citesc doar în arabă. Uneori am fost rugată să citesc doar în arabă și am refuzat. Nu cred în muzicalitatea limbii. E doar un accesoriu. Nu spune nimic despre conținutul poeziei. Trebuie să fiu înțeleasă ca poet, contează ce impresie face poezia mea în public. Încep să devin familiară cu traducerile și cu modul în care sună poemele mele în alte limbi pentru că am avut multe experiențe în diferite țări. Dar, în același timp, simt emoție că publicul din altă țară va întâlni și va înțelege poemele. Al doilea sentiment pe care îl am este, însă, unul de ușoară grijă. Mă întreb în ce măsură traducerea pune accentul pe ceea ce vreau eu să spun și mai ales pe unele imagini și metafore. În poezie e complicat”, consideră Hanane Aad.
A urmat un scurt recital susținut de Horia Gârbea, care a citit în limba română, Ognean Stamboliev în bulgară și Eliza Macadan, în italiană.
”Pentru mine, traducerea poeziei este o legătură electivă, dacă aș putea folosi această expresie minunată a lui Goethe. Ca traducător m-am format în lumea în care mă simt cel mai sigur. Traduc cu predilecție versuri care se potrivesc firii mele. Uneori se întâmplă ca un vers mediocru să devină mai bun în traducere sau invers.
Cel mai important aspect al traducerii, cred eu, este faptul că versul tradus reprezintă un act poetic care se bazează pe încredere”, a spus Ognean Stamboliev.
Scriitorul și traducătorul Attila Balazs a citit câteva poeme proprii.
Marian Drăghici a dedicat premiul său pentru Opera Omnia profesorului Ion Cănăvoiu
A urmat recitalul laureatului pentru poezie, pentru Opera Omnia, Marian Drăghici. Înainte, însă, de a citi, poetul a ținut să aducă aminte publicului despre fostul său profesor.
”Dedic acest premiu și acest recital profesorului meu de literatură Ion Cănăvoiu, gorjean născut la Runcu, în 1938 și decedat în 1992. Format la Filologia clujeană, cu Ana Blandiana, Ion Alexandru ș.a. Eu nu îl mai văzusem de ani buni înainte de a pleca dintre noi, așa că eu am rămas cu imaginea unui Ion Cănăvoiu tânăr, cu bucuria de a trăi. Este un cerc care se închide zilele acestea pentru mine, întâmplarea a făcut să fiu la Târgu Jiu, în vizită la Ion Cănăvoiu, când mi-am văzut prima dată poemele într-o revistă culturală. Un moment, aș zice, magic. Să fii lângă profesorul tău de literatură când tu primești bucuria asta. Îl pomenesc cât de des pot. M-aș fi bucurat mult să fie aici”, a povestit Marian Drăghici.
Următorul poet care a oferit mai mult decât poezie, un spectacol întreg chiar, a fost englezul Peter Waugh, stabilit în Austria. În ajutorul său a venit scriitorul și traducătorul Horia Gârbea, care i-a fost ”vocea” românească. Peter Waugh a folosit mai multe mici instrumente pentru a-și acompania versurile. ”De obicei fac acest performance pentru că mi se pare interesant pentru mine și pentru public. Am început să fac asta de când am început să scriu poezie. M-a inspirat sound-poetry și toți poeții care folosesc sunetul în poezie. Încerc să scap de ideea că poetul stă pe un scaun în fața publicului și citește din carte. Performance-ul meu mereu trezește publicul”, a spus cu umor, pentru AgențiadeCarte.ro, poetul englez.
Premiul Tudor Arghezi pentru Opera Omnia, acordat de Liga Fii Gorjului, a mers anul acesta la Mircea Bârsilă, care a susținut, de asemenea, o lectură publică.
Poetul și criticul literar Gheorghe Grigurcu, membru al juriului, a oferit publicului un singur poem: ”Acest aliment, care este poezia, nu poate fi ingurgitat în cantități foarte mari. Așa că vă citesc doar o poezie”.
Horia Gârbea, directorul onorific al festivalului, a propus spre lectură și un poem al lui Shakespeare. ”Îl celebrăm pe Arghezi dar nu vreau să uităm că în acest an este o mare aniversare a unuia dintre cei mai mari poeți ai lumii, poate cel mai mare, așa că citesc un sonet de Shakespeare, tradus de mine, sonetul 130. Citesc și un poem inedit din ceea ce cred că va fi un viitor volum, poemul care dă și titlul: << Celălalt țărm >>”, a declarat poetul și traducătorul Horia Gârbea.
Au urmat poeții Paul Aretzu, Ștefan Melancu și Adrian Frățilă.
În finalul acestei întâlniri, poetul gorjean Spiridon Popescu a lansat cel mai recent volum al său, ”Supliment de existență / Supplemento din esistenza”, în traducerea Mirelei Tingire, apărut anul acesta la editura Măiastra. Ilustrația copertei este semnată de Viorel Surdoiu, iar grafica interioară de Adina Romanescu.
Detalii despre organizare și programul zilelor de festival, aici.
Dorina CIOPLEA
