Vineri, 31 mai 2013, ora 14:30, la standul Editurii Polirom& Cartea Românească, în cadrul Salonului de Carte Bookfest, va avea loc lansarea volumului de poezie “Partea din toate (Carte singură, VI)” de Sorin Mărculescu. Invitat: Paul Cernat. Moderator: Daniel Cristea-Enache.
„Abia cu cartea aceasta, Partea din toate, viziunea structurală mi s-a clarificat şi am ajuns la imaginea simplă şi extensibilă a unui retablu portabil, de uz personal, pentru timpul ce-mi va mai fi dat, când căutarea interlocutorului supramundan nu mai e înşurubare într-un loc, fie el şi sacralizat, ci vagabondaj spre inarticulare. Un retablu (triptic sau poliptic) este alcătuit, se ştie, dintr-un panou central cu două sau mai multe voleuri de-o parte şi de alta, totul aşezat deseori pe o predelă, suport împărţit şi el în alte registre plastice care trimit la scenele din altarul propriu-zis sau le reiau sub forma unor dezvoltări anticipative sau concluzive.” (Sorin Marculescu)
„[La Sorin Mărculescu] vocaţia cotidianului, atât a celui precipitat în eveniment şi sărbători, cât şi a celui în aparenţă nemarcat de stigmatul ceresc, e tocmai aceea de a se lăsa informat de sacru, de a exulta în perspectivă şi în presim-ţirea acestuia. Din virtual, nu doar din actual, sacralitatea determină şi înconjoară peisajul concret al fiinţei, centrându-l ca pe un protagonist al iconomiei. Solidaritatea divino-umană, ca şi solidaritatea poemului cu protagonistul inspiraţiei sunt percepute ca identităţi de fond, într-o consubstanţialitate a fiinţei şi limbajului deopotrivă.” (Al. Cistelecan)
„Osmoza dintre discursul reflexiv şi deschiderea vizionară, susţinută simbolic şi de o dicţiune marcat ritualică, de oficiere cvasireligioasă (aluziile la actul liturgic sunt mereu prezente, ca şi cele la figuri ale limbajului biblic) şi de elevaţie imnică, este acum mai organică decât oricând: poemul s-a purificat şi în acest sens, echilibrând atent ponderile dintre meditaţia «nudă» şi translaţiile cugetării în imagine şi ritm, cu abundenţa verbală, în ample mişcări solemne ale rostirii. Însă nota aparte a liricii lui Sorin Mărculescu, excepţională în amintitul context de relativizări «postmoderne», o dă tocmai această ţinută înalt-imnică, netulburată afirmare, răspicată şi luminoasă, a credinţei sale în valorile perene ale spiritului, într-un discurs ce se vrea, în fond, edificator. «Actualitatea» lui poate fi pusă în discuţie, dar ştim deja că poetul nici nu mizează pe o asemenea dimensiune, marginală şi secundară faţă de efortul mereu reluat de întrupare în semne a Cuvântului cu majusculă.” (Ion Pop)
Un interviu cu scriitorul poate fi citit aici: https://www.agentiadecarte.ro/2011/09/%E2%80%9Cfiecare-opera-incheiata-este-oarecum-un-%E2%80%9Emormant%E2%80%9D/
