Descrierea promoţiei
“Noaptea albă a Muzeelor” este un eveniment de succes iniţiat în 2005 la propunerea lui Renaud Donnedieu de Vabres, Ministrul Culturii şi Comunicăriii din Franţa, cu scopul de a atrage în pelerinaj cultural un public cât mai numeros. Evenimentul este patronat de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), se arată pe site-ul special dedicat evenimentului. Pentru cea de-a 9-a ediţie care se va desfăşura pe data de 18 mai 2013 vă invit să nu rataţi ocazia de a vizita muzeele prezentate în continuare, altfel s-ar putea ca acestea să rămână o enigmă pentru dumneavoastră. Oana Lăzăroiu desluşeşte, în cele ce urmează, opţiunile şi variantele:
Roxana Dascălu, co-iniţiatoarea petiţiei Petiție pentru Muzeul Brukenthal și pentru cultura română încerca la începutul lunii aprilie, anul curent, să tragă un semnal de alarmă, cu privire la posibilitatea închiderii Muzeului Naţional Brukenthal, din Sibiu, din lipsa fondurilor de la bugetul Ministerului Culturii. Da, acel muzeu „distins cu Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural – Europa Nostra – în 2010, atrage mii de vizitatori zilnic. Doar pe 5 aprilie, au fost înregistrați 4.000 de vizitatori, în ciuda recentei închideri parțiale. Este o instituție mai mult decât viabilă, care trăiește și respiră bogăția culturii, istoriei, folclorului și legendei” se mai menţionează în petiţie. Discuţii, presiuni au existat din toate părţile, transparente chiar şi prin semnăturile oamenilor, din ţară şi diaspora, astfel încât la nici cinci zile după ce ruşinoasa situaţie a izbucnit în presă, fondurile necesare unei funcţionări pe un termen mediu a Muzeului Brukenthal, să fie reglementată de către organele abilitate ale statului român.
La pachet au venit şi glasurile disperate ale muzeografilor şi directorilor de muzee din Galaţi, Oradea, Braşov şi Cluj … clădiri aflate în prag de evacuare. Dacă în cazul Palatului Brukenthal vorbeam de sub-finanţarea culturii, în cazul Muzeului de Artă Vizuală (Galaţi), Muzeului Ţării Crişurilor (Oradea), Muzeelor de Artă şi celui de Etnografie (ambele în Braşov) şi Muzeului de Artă (Cluj) vorbim despre proiectul de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Actul normativ a fost adoptat de Parlamentul României, agreat de Curtea Europeană a Depturilor Omului (CEDO), măsurile generale de retrocedare vor fi aplicate începând cu 12 mai 2013, în urma unei solicitări formulate de Guvernul României şi acceptată de CEDO. Dacă în urma acestor retrocedări vor fi avantajaţi samsarii, dacă din numărul actual de dosare nesoluţionate jumătate chiar vor fi respinse, dacă tranşele promise vor fi onorate în acei 5 ani, dacă în urma restituirilor în bani, drepturile litigioase vor fi impozitate cu 85% … rămâne de văzut. CERT este că exponatele sunt deja mutate din palatele sus menţionate şi sunt depozitate în cazerme, blocuri sau niciunde, deoarece nu avem o lege care să apere patrimoniul nostru cultural – ciudat acele colecţii din muzee aparţin chiar statului român – că sistemul este învechit, iar acea descentralizare e cât se poate de centralizată.
Şi ca să fie un meniu complet, cireaşa de pe tort este asigurată de Casa Monteoru-Catargi de pe Calea Victoriei nr. 115, fostul sediu al Uniunii Scriitorilor din România (USR), care pe 20 februarie 2013 a fost legal restituită moştenitorilor familiei Monteoru (Ioana Angelescu şi mama sa), printr-o decizie definitivă şi irevocabilă emisă de Tribunalul Bucureşti. Dan Mircea Cipariu, apreciatul scriitor, comentator de artă contemporană, iniţiator a peste 100 de proiecte culturale a semnalat pe AgentiaDeCarte.ro APEL pentru Casa Monteoru, a doua petiţie pe care vă invit s-o luaţi în calcul. În textul petiţiei se arată că “O clădire cu profunde semnificaţii culturale din centrul Bucureştiului va dispărea, începând cu data de 15 aprilie a.c., din circuitul public. Casa Monteoru s-a numit cândva Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu” şi a găzduit întâlniri ale scriitorilor de primă mărime, întâlniri cu mari personalităţi ale literaturii universale, premianţi Nobel. Umbrele marilor scriitori români, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Marin Preda, Nichita Stănescu şi câţi alţii se întâlnesc aici, în Sala Oglinzilor şi în holul monumental al acestei case, cu nume celebre ale literaturii universale, care le-au trecut pragul, precum: Umberto Eco, Pablo Neruda, Mario Vargas Llosa, Günther Grass, Saul Bellow şi mulţi alţii. Aici s-au desfăşurat şedinţele Consiliului Uniunii Scriitorilor în anii dictaturii ceauşiste, fiind, cu siguranţă, singurele prilejuri când se lua poziţie public şi răspicat împotriva cenzurii şi a „preţioaselor indicaţii”. Aici s-au auzit vocile celor care contestau „preţioasele indicaţii”, printre care Dan Deşliu, Ana Blandiana, Dorin Tudoran, Octavian Paler, Mircea Zaciu, Bujor Nedelcovici, Mircea Dinescu. Aici au activat mai toţi marii scriitori ai celei de-a doua părţi a secolului precedent, cei care populează astăzi manualele de literatură română.”
Cum poti comanda şi utiliza voucherul?
Oferta este valabilă: până la strângerea celor 1.000 de semnături, astfel încât dezbaterea publică a patrimoniului cultural să îndeplinească criteriul cantitativ
http://www.petitieonline.ro/petitie/26231144/semneaza?sign=93db94c68c97affdf69d8c8e20194808
http://www.petitieonline.com/pentru_brukenthal_si_cultura_romana
Vă rugăm să semnaţi apoi să răspândiţi informaţia (îmi amintesc acum de “Un calcul simplu pentru mai departe” al lui Nicuşor Dan, candidat la Primăria Municipiului Bucureşti, în care demonstra că fiecare individ are minimum 4 oameni în cercul apropiat. Dacă ar fi să mă bazez pe acelaşi principiu, vă invit să faceţi un calcul simplu să vedeţi că ar fi nevoie de încă 60 / 100 de semnatari, care să „achiziţioneze” petiţia pentru 4 prieteni).
Desigur, se pot achiziţiona oricâte vouchere, însă se poate folosi doar unul în nume propriu, restul se pot face cadou celor dragi … generaţiilor viitoare!
„Nu poţi pierde meciul decât într-un singur fel, nemaijucându-l” aprecia filozoful de origine română C. Noica. Rezonez cu toţi pugiliştii – se spune că boxul face diferenţa între un bărbat şi un băiat.
Oana Lăzăroiu
Nici pana acum nu am primit despagubirile de la anrp, si noua ordonanta de urgenta emisa de guvernul romaniei la 27.10.2023 a suspndat platile pana la 01.04.2023. Nu se mai poate, este o bataie de joc.