Joi, 28 martie 2013, în cadrul adunării generale a membrilor Academiei Române au fost aleşi, prin vot secret, noi membri ai Academiei Române. Criticul literar Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România şi directorul revistei “România literară”, a fost ales membru titular al Secţiei de Filologie şi Literatură. Poeta Ileana Mălăncioiu şi filologul Neculai A. Ursu au fost aleşi membri corespondenţi ai Secţiei de Filologie şi Literatură. Profesorul şi teologul Wilhelm Dancă, rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif“ din Iaşi, a fost ales membru correspondent al Secţiei de Filozofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie. Maestrul Mircia Dumitrescu, unul dintre cei mai importanţi graficieni contemporani, cel care a reuşit să restaureze manuscrisele eminesciene, a fost ales membru correspondent al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual. Teatrologul şi universitarul George Banu a fost ales membru de onoare din străinătate al Secţiei de Filologie şi Literatură.
Nicolae Manolescu, născut Nicolae Apolzan, (n. 27 noiembrie 1939, Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea) este un critic și istoric literar român, cronicar literar și profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române (din 1997). A activat și ca politician după Revoluția din 1989. Ambasador al României la UNESCO și președintele Uniunii Scriitorilor din România (pentru al doilea mandat). Una dintre cărțile sale fundamentale este Istoria critică a literaturii române, apărută în 2008 într-o ediție definitivă. Este, de asemenea, directorul revistei România literară. În luna decembrie 2011 Senatul Universității din București îl declară Profesor Emerit. Administrația prezidențială l-a decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Cruce, cea mai înaltă distincție a statului român.
Ileana Mălăncioiu (n. 23 ianuarie 1940, Godeni, Argeș) este o poetă contemporană și o eseistă română. De asemenea publicistă, disidentă, activist civic. Liceul la Câmpulung Muscel, bacalaureatul în 1957. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București în 1968, cu lucrarea Locul filozofiei culturii în sistemul lui Lucian Blaga. Doctor în filosofie în 1977, cu teza Vina tragică (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka). Din 1980 devine redactor la revista Viața românească.A debutat cu versuri în Luceafărul, în 1965. Lucrează, înainte de 1989, la Televiziunea Română, la revista Argeș, la Studiourile Animafilm și la revista literară Viața românească (de unde demisionează la 31 martie 1988 din pricina acutizării cenzurii, inclusiv asupra scrierilor lui Constantin Noica). După 1989 lucrează la revista social-politică 22, la Editura Litera (redactor șef) și la săptămânalul România literară. „În calitate de redactor la Viața românească am reușit să-l aduc la revistă pe Noica și m-am preocupat de publicarea Scrisorilor despre logică. Am publicat texte de bază ale lui Liiceanu, apărute ulterior în volumul Cearta cu filozofia, m-am străduit să impun publicarea în serial a cărții lui Andrei Pleșu Minima moralia, în fine, m-am ocupat de rubrica de texte filozofice prin care erau reflectate în linii mari preocupările celor din Școala de la Păltiniș” (din conversația cu Marta Petreu apărută în Apostrof, nr. 1-2 / 1998, și reluată în Cronica melancoliei).
În perioada comunistă, Ileana Mălăncioiu a fost cenzurată cu grijă (motiv pentru care a fost obligată să-și reediteze volumul Urcarea muntelui, decimat de cenzură) datorită apetitului ei pentru adevăr și a obstinației de a spune exact ce are de spus, chiar și în poezie.
Mircia Dumitrescu (n. 1941, Căscioarele, România) este un grafician, pictor și sculptor român. Membru al Uniunii Artișrilor Plastici din România,Doctor în Arte Vizuale, Profesor universitar al Academiei de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”.
Premii, Medalii și Distincții: 1969- Premiul pentru grafică, Cracovia; 1970- premiul al doilea, gravură în lemn, Banska; 1970- Premiul întâi pentru ilustrație –Volumul Ion Creangă, Leipzing; 1972- Premiul întâi pentru ilustrație –Volumul Ovidiu Tristele și ponticele, Leipzing; 1975- Premiul Uniunii Artiștilor Plastici, București; 1987- Premiul Cartea pentru tineret; 1990- Premiul întâi pentru ilustrație, volumul Krasco, Poezii; 1992- Premiul pentru Grafică, Sobot; 2002- Premiul Național pentru construcția cărții,decernat de Ministerul Culturii și Cultelor; Premiul Național pentru carte –Volumul I.L.Caragiale, Teatru, ediție bilingvă, sub egida U.N.E.S.C.O.; 2003- Premiul pentru artă plastic; 2003- Ordinul pentru merit în grad de Cavaler; Premiul Național pentru renașterea cărții bibliophile, decernat de Ministerul Culturii și Cultelor; 2005-Premiul Graficianul de carte al anului 2004; 2006- Premiul Bogdan Petriceicu Heșdău, pentru viziunea grafică și tipografică a Manuscriselor Mihai Eminescu; Premiul Anastasie Crimeca, pentru îmbogățirea patrimoniului cultural national; Premiul Fundației Naționale pentru Știință și Artă din București (FNSA), pentru faximilarea integrală a Manuscriselor Mihai Eminescu.
George Banu (Georges Banu, n. 22 iunie 1943, Buzău, România) este un teatrolog și profesor universitar român stabilit la Paris. Studiază la Academia de Teatru și Film, București, având drept coleg pe regizorul Andrei Șerban. Devine profesor de teatrologie la Sorbona – Paris, Franța, unde se stabilește în 1973. De asemenea este profesor la Universitatea Louvain la Neuve din Belgia. Între 1991-2000 a fost director al Academiei Experimentale de Teatru. Este membru UNITER. Este președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (după ce a fost ales de trei ori președinte).
Premii: 2006 – Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arta Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București; 2006 – Premiul de Onoare al AICT – Secția Română, în cadrul Galei UNITER; 2012 – Premiului Special al Festivalului Shakespeare 2012, oferit de Rotary Craiova Probitas și Rotary Craiova.
Neculai A. Ursu (Neculai Alexandru Ursu), n. 3 august 1926, la Borosești (Iași) este un lingvist, filolog, editor și istoric literar român, a cărui activitate științifică se întinde pe 60 de ani (începând din 1950). Doctor în filologie (1967) al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu teza Formarea terminologiei științifice românești.
Lucrări: Formarea terminologiei științifice românești, București, Editura Științifică, 1962, 300 p.; Contribuții la istoria literaturii romane. Studii și note filologice, Iași, Editura Cronica, 1997, 506 p.; Împrumutul lexical în procesul modernizării limbii române literare, vol. I: Studiu lingvistic și de istorie culturală, Iași, Cronica, 2004; vol. II: Repertoriu de cuvinte și forme, Iași, Cronica, 2006 (în colaborare cu Despina Ursu); Contribuții la istoria culturii românești în secolul al XVII-lea. Studii filologice, Iasi, Cronica, 2003, 452 p.; Mărturii documentare privitoare la viața și activitatea mitropolitului Dosoftei (în colaborare cu Nicolae Dascălu), Iași, 2003; Paternitatea Istoriei Țărîi Rumânești atribuită stolnicului Constantin Cantacuzino. Studiu filologic, Iași, Cronica, 2009, 249 p.
Wilhelm Dancă – Rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif“ din Iaşi a scris opt cărţi de filosofie şi teologie şi este specializat în fenomenologia şi istoria religiilor. S-a născut într-o familie catolică practicantă, care fără îndoială l-a influenţat. Dar a avut parte şi de câteva întâlniri decisive, care aveau să-i marcheze destinul. Numeşte două figuri emblematice: Petru Ciocan, preotul din satul natal Buruieneşti, precum şi Anton Sar, care slujea la Roman şi „a optat la maturitate pentru preoţie, cristalizându-şi chemarea şi prin ani de închisoare“, îşi aminteşte Wilhelm Dancă.
O veste minunata asteptata prea multa vreme!
Faptul literar ca Mircea Cartarescu a impins postmodernismul demitizant pâna la un fel de postromânism nu justifica insa absurditatea ca, nascut la 1 iunie 1957, candidatul nostru Nobel inca nu este, nu academician, ci presedintele Academiei Române, scotând orbitor aceasta institutie suprema din inexistenta ei publica de azi.
FELICITARĂRI NOILOR ACADEMICIENI!