Avem o certitudine: 2013 va fi un an al constrângerilor bugetare, mai cu seamă în cheltuielile dedicate proiectelor culturale şi a celor ce ţin de patrimoniul cultural naţional! Institutul Cultural Român primea sub conducerea lui Horia Roman-Patapievici aproape 50 de milioane de lei. Deşi are în spate o majoritate politică ce poate schimba Constituţia României, instituţia condusă de Andrei Marga se zbate să obţină ceva mai mult de 29 de milioane de lei. Nici ministerul condus de Daniel Barbu nu se simte prea bine atunci când vine vorba de buget. Bătăliile pentru un leu în plus vor fi pe viaţă şi pe moarte, în următoarele săptămâni, la Parlament, la Guvern şi la partidele ce formează USL. Vom vedea cu acest prilej, dacă cei doi liberali de marcă, Andrei Marga şi Daniel Barbu, vor pune mai presus de cariera lor politică şi guvernamentală interesul pentru cultura naţională. Va fi un test hotărâtor pentru că de banii obţinuţi de la bugetul de stat vor depinde susţinerea culturii scrise naţionale (prin finanţările Administraţiei Fondului Cultural Naţional, prin finanţările pentru bibliotecile judeţene), promovarea la Salon du Livre de la Paris şi, în general, promovarea culturii române vii în lume!
Dincolo de ce vor obţine conducătorii Ministerului Culturii şi ai ICR, rămân de rezolvat câteva restanţe legislative ce ar putea da un suport material artiştilor şi scriitorilor români. La o repede ochire, amintesc aici doar de Legea Timbrului Cultural (important ar fi ca toate cărţile şi produsele culturale să aibă un timbru fiscal pentru a se putea obţine un control mai riguros asupra tirajelor şi asupra fluxului financiar care, de cele mai multe ori, îl ocultează pe autor!), Legea dreptului de autor (celebra Lege 8/1996 s-a perimat şi nu face faţă noilor realităţi ale economiei electronice; o lege fără sancţiuni clare şi care, în acest moment, face ca Oficiul Român pentru Drepturile de Autor să fie o instituţie fără prea multe prerogative de control).
Aşa cum este firesc, lăsăm 6 luni de graţie noilor conducători ai instituţiilor culturale ale României. Un timp în care ar trebui comunicat mai mult cu uniunile de creaţie, cu organizaţiile non-guvernamentale de profil, cu coordonatorii de proiecte culturale. Dialogul este necesar şi el poate oferi expertiză şi soluţii calificate!
Dan Mircea CIPARIU
