PROGRAMUL DE CARTE, de Ziua Internaţională a Cărţii şi a Dreptului de Autor

Luni, 23 aprilie 2012, cu ocazia Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Dreptului de Autor, în Bucureşti, în spaţii cheie ale culturii, s-a desfăşurat PROGRAMUL DE CARTE. Acesta a cuprins lecturi acompaniate de recitaluri de jazz, expoziţii de carte-obiect, dezbateri pe tema “Cultura scrisă naţională, biblioteca viitorului, drepturile de autor şi noile media”, precum şi surprize culturale pentru trecătorii aflaţi pe traseul Bulevardul Dacia și Calea Victoriei din București: Muzeul Naţional al Literaturii Române – Uniunea Scriitorilor din România – Oficiul Român pentru Drepturile de Autor – Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”. PROGRAMUL DE CARTE a reprezentat, totodată, primul eveniment public organizat de OPERA SCRISĂ. RO – Societate de Gestiune a Drepturilor de Autor. Sloganul PROGRAMUL DE CARTE pentru 2012 a fost: citeşte şi dăruieşte!

Evenimentul a debutat de la ora 13:00, pe esplanada Muzeului Naţional al Literaturii Române, cu evenimentul Mitingul de carte. Artistul Miricia Dumitrescu a expus o carte obiect inspirată de cele 33 de poeme pe care i le-a dăruit Nichita Stănescu. La eveniment au participat: Silviu Angelescu, Ioan Groşan, Luiza Palanciuc, Mihai Şora. Amfitrioni: Lucian Chişu şi Ioan Cristescu.

Mii de titluri puse la dispoziţie pentru formarea culturală a scriitorilor de către Mihai Şora

„Nu cred că există o mai mare onoare şi bucurie pentru mine ca de Ziua Mondială a Cărţii să-mi îngăduiţi să spun câteva cuvinte despre două personalităţi care şi-au închinat întreaga lor viaţă spirituală acestui obiect numit carte, intrat oarecum în desuetudine azi, în epoca Internetului. E vorba de dl Mihai Şora şi de dl Mircia Dumitrescu. În îndelungata şi strălucita sa carieră intelectuală, una din realizările majore ale dlui Şora a fost refăurirea, recompunerea şi reimpunerea pe piaţa cărţii a colecţiei „Biblioteca pentru toţi”, BPT, cum îi spuneam atunci. Colecţia a fost creată la 1895 de scriitorul şi folcloristul Dumitru Stăncescu şi inaugurată cu „Poveşti alese” de Andersen, traduse chiar de fondatorul colecţiei. Apoi, pe rând, până în anii 50 ai secolului trecut, BPT-ul a trecut pe la editurile librăriilor celebre în epocă, Alcalay şi Socec, de pildă. Cel căruia îi revine, în anii grei ai instaurării comunismului în România, meritul resuscitării colecţiei şi impunerii unui înalt nivel valoric, este dl Şora. Generaţia mea şi nu numai generaţia mea îi datorează enorm Domniei-Sale, fiindcă în BPT apăreau în tiraje, la care astăzi doar putem visa şi la preţuri la care nici nu mai putem visa, tot ce era mai bun în literatură noastră şi-n cea universală. Fiind cu siguranţă un „Mai Ştiutor” într-ale cărţii – ca să citez una din sintagmele esenţiale din eseurile sale filozofice – decât majoritatea editorilor români, dl Şora a pus la dispoziţia formării noastre culturale mii de titluri şi autori fără de care am fi fost infinit mai săraci. Apariţiile din BPT, de format „poche”, ne-au fost cărţi de căpătâi ani în şir, ne-au ocupat, fertile, minţile şi sufletele. Pentru asta nu cred că există mulţumiri îndeajuns, dle Şora”, a afirmat Ioan Groşan, în faţa asistenţei ce a primit flori şi cărţi pe treptele de la intrarea Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

„O carte uriaşă închinată de Mircia Dumitrescu lui Nichita Stănescu”

„De această benefică tiranie a cărţii s-a bucurat şi se bucură şi artistul plastic total care e Mircia Dumitrescu. Cred că nici dânsul nu mai ştie exact câte cărţi şi reviste a ilustrat cu desene şi gravuri, câte coperte a creat. Mie cel puţin mi-a făcut vreo patru. Şi e oarecum în logica lucrurilor ca în această zi să trecem de la cărţile format mic la o carte uriaşă închinată de Mircia Dumitrescu lui Nichita Stănescu. E o dovadă nu numai a admiraţiei pe care artistul plastic o poartă poetului „Necuvintelor”, ci şi o mărturie a marii prietenii care a existat între cei doi.”, a spus Ioan Groşan.

De la ora 14:00, echipa proiectului PROGRAMUL DE CARTE condusă de Dan Mircea Cipariu a iniţiat CIRCUITUL DE CARTE.

Astfel, pe traseul Muzeul Naţional al Literaturii Române, Uniunea Scriitorilor din România, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” au fost oferite cărţi în format clasic şi electronic, flori şi semne de carte trecătorilor. Unii dintre aceştia au fost curioşi în legătură cu ceea ce reprezintă această Zi Internaţională a Cărţii şi a Dreptului de Autor, alţii au fost curioşi să afle cine a pus la dispoziţie volumele oferite. Special pentru evenimentul PROGRAMUL DE CARTE, acestea au fost puse la dispoziţie de Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Editura Tracus Arte. Printre acestea, CD-ROM-ul “Poeţi români de azi”, editat de USR în anul 2001, sub îngrijirea lui Laurenţiu Ulici.

De la ora 15:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a avut loc DEZBATEREA DE CARTE, cu tema „Cultura scrisă naţională, biblioteca viitorului, drepturile de autor şi noile media”. Au fost invitaţi Cătălin Baba (Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ), Robert Bucur (Director General al ORDA ), Dan Mircea Cipariu (scriitor, jurnalist cultural, membru fondator şi preşedinte al Societăţii de Gestiune OPERA SCRISĂ. RO), Daniel Cristea-Enache (critic literar), generalul Teodor Frunzeti (comandant (rector) al Universității Naționale de Apărare „Carol I”), Bogdan Ghiu (traducător şi scriitor), Florin Iaru (jurnalist şi scriitor), acad. Eugen Simion, Andreea Stoiciu (coordonatorul subgrupului C7-eGuvernare pentru Dezvoltarea Durabilă și Director Executiv IMDD). Moderator: conf. univ. dr. Mireille Rădoi (Director al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”).

Evenimentul a fost deschis de Mireille Rădoi, care a precizat că acest eveniment, sărbătorit la nivel mondial pe 23 aprilie, reprezintă o dată simbolică, inițiată și sărbătorită de UNESCO, din 1995, în fiecare an. Aceasta este şi ziua în care s-a născut și a trecut la cele veșnice William Shakespeare, iar de 23 aprilie se leagă nume celebre din literatura universală, precum Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Rupert Brooke, Halldór Laxness,Vladimir Nabokov sau Maurice Druon. În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată “Ziua Bibliotecarului din România”, şi, începând cu 2005, în România, pe 23 aprilie se sărbătoresc Ziua Bibliotecarului din România și Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor.

De asemenea, Mireille Rădoi a precizat că „este o bucurie ca această zi să fie celebrată în spaţiul Bibliotecii Central Universitare „Carol I”, o instituţie care se bucură de aprecierea tinerilor din întreaga ţară. Tematica aleasă pentru dezbaterea care a deschis PROGRAMUL DE CARTE este „un cocktail” rar dezbătut în România, de interes maxim pentru oamenii de litere”.

Dan Mircea Cipariu, preşedintele celei mai noi Societăţi de Gestiune a Dreptului de Autor, OPERA SCRISĂ. RO, a spus că el „crede că elementul de securitate naţională cel mai important este limba română. Dacă n-am mai vorbi această limbă, am deveni o populaţie de consumatori. (…) Dacă vă veţi uita în manualele de română sau de istorie din trecut, veţi observa că oamenii politici erau aceiaşi cu oamenii de litere. E important ca în acest moment statul român să apere, să promoveze şi să premieze cultura scrisă naţională, să aibă o altă perspectivă asupra profesorilor, scriitorilor, artiştilor, deoarece aceştia sunt nişte creatori care au o viziune. Nu sunt nişte consumatori de resurse, aşa cum aud zi de zi la televizor, ci sunt nişte creatori de resurse. Ori, această viziune ar trebui împărtăşită de cât mai mulţi politicieni.”

„Literatura a devenit atât de complicată încât scriitorii nu mai au timp să devină politicieni”, a spus Cătălin Baba. În România s-a vorbit de rezistenţă prin cultură, renaştere, dar ce înseamnă a trăi în cultură?, a interogat acesta invitaţii. De asemenea, a mulţumit doamnei Rădoi pentru deschiderea pe care o are BCU faţă de tineri. „O informaţie de calitate o dobândeşti prin trudă, răsfoind paginile unei cărţi.”, a adăugat Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

„Noi suntem ceea ce simţim că suntem”

„E un lucru cunoscut că sursele puternice ale unei naţiuni sunt cele care provin din mediul fizic, precum şi cele care provin din mediul psiho-moral. Una dintre problemele de identitate naţională este aceea că noi suntem ceea ce simţim că suntem. Modul în care ne raportăm e important în asumarea unor valori. De aceea e important să punem un accent mare asupra culturii scrise.”, a spus domnul general Frunzeti.

„Fiecare trăieşte experienţa cărţii în felul său. E foarte greu să fiu convins că, la sfârşitul carierei mele, public o carte în 300 de exemplare, iar înainte de `89 publicam într-un tiraj de 25.000 de exemplare. Sunt de partea literaturii tipărite pe hârtie, nu văd cum ar putea tinerii citi Proust în format electronic sau on-line. Ce se întâmplă în momentul de faţă este că se publică enorm şi se citeşte puţin. Mă interesează cu precădere ceea ce citesc tinerii. Există un moment important de formare a unui şcolar, când trebuie informat corect asupra culturii, istoriei etc. Dar cartea din România a devenit un produs cultural care trebuie să circule, să vândă, să fie cumpărat. (…) A existat o perioadă în care, sătui de cenzură, ne-am despărţit de stat, şi nu ne-am descurcat. Cred că statul român, în speţă Ministerul Educaţiei şi Ministerul Culturii, trebuie să preia o parte din obligaţiile tipăririi şi difuzării cărţilor. Sistemul acesta funcţionează în democraţiile vechi, occidentale.”, a spus acad. Eugen Simion.

Florin Iaru a întrebat publicul dacă acesta este utilizator al cărţilor în format electronic sau clasic, iar răspunsul unanim a fost „format tipărit”. Totodată, alături de Eugen Simion, a ridicat problema dreptului de autor care revine moştenitorilor, pe o perioadă de 70 de ani de la moartea scriitorilor, iar în cazul în care aceştia interzic utilizarea operei scriitorilor asupra cărora deţin dreptul de autor, autori precum Vasile Voiculescu sau Camil Petrescu vor dispărea până şi din manualele şcolare.

„Societăţile de gestiune opreau peste 75% din banii colectaţi”

Directorul General ORDA, Robert Bucur, a precizat că legea dreptului de autor e foarte nouă, modernă, doar aplicarea ei în România a creat probleme. Societăţile de gestiune a drepturilor de autor au creat o impresie generalizată în rândul scriitorilor că nu se câştigă bine fiind scriitor, deoarece multe dintre societăţile de gestiune opreau peste 75% din banii colectaţi pentru cheltuieli administrative.” A precizat prompt că ORDA va avea grijă şi va face ordine în acest domeniu. „Am avizat OPERA SCRISĂ. RO, pe lângă cele deja existente, pentru ca autorul să aleagă şi să poată fi reprezentat de cine doreşte el. Acestea desfăşoară activităţi de utilitate publică, iar scopul este ca titularii de drepturi de autor să fie plătiţi.” “Doar autorii nu ştiu asta!”, a intervenit cu o replică Mireille Rădoi, care, în mare parte, arată dezinformarea scriitorului român din ziua de astăzi despre drepturile pe care le are în urma publicării.

„Totodată, există în dezbatere o modificare a Legii dreptului de autor, publicată la Senat, iar orice sugestii despre cum poate fi ea îmbunătăţită, mai ales în cazul „moştenitorilor lacomi”, sunt binevenite.”, a spus Robert Bucur.

„Eu nu înţeleg prin cultura scrisă ceva ce exclude internetul, el are o dinamică, este un vehicul performant de transmitere a informaţiilor relevante, culturale. (…) Nu mă mai satur de democratizările succesive de după `89, şi cred că avem motive de optimism. Televiziunile sunt un vehicul depăşit, mai ales cele naţionale”, a opinat Daniel Cristea-Enache.

Andreea Stoiciu a spus că „din punct de vedere al stocării informaţiei, internetul nu oferă cel mai bun mijloc de acest fel.” Aspectele negative ale tehnologiei şi noilor media ţin de faptul că ele nu sunt mai vechi de 30 de ani şi nu au trecut încă testul timpului, aşa cum l-au trecut cărţile în format tipărit. Totodată, există şi iniţiative care încearcă să rezolve acest deficit. Un bun model ar fi bibliotecile hibride, o fuziune între biblioteca materială şi biblioteca virtuală.”

În încheierea dezbaterii, publicul şi scriitorii prezenţi la eveniment au putut trage, cu siguranţă, învăţăminte despre problematici de actualitate ale culturii actuale.

De la ora 17.00, la Galateca -Biblioteca Central Universitară “Carol I”, a avut loc evenimentul RECITAL À LA CARTE. Au susţinut lecturi poeţii Ana Blandiana, Ioana Crăciunescu, Andra Rotaru, Gabriel Chifu, Horia Gârbea, Teodor Dună, Cosmin Perța, Bogdan O. Popescu, iar Mike Godoroja & Blue Spirit au încântat publicul cu melodii inedite de pe cel mai nou album, pe care îl vor lansa în curând, intitulat Hippy.ro. Amfitrionii evenimentului au fost Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu.

PROGRAMUL DE CARTE aflat în acest an la prima ediţie, eveniment la care şi-au dat mâna ONG-uri şi instituţii publice, se doreşte un eveniment de tradiţie care, la fiecare 23 aprilie, să fie continuat cu evenimente de interes pentru cultura naţională din România.

Organizatori: Asociaţiile OPEN ART, OPERA SCRISĂ. RO, Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, IMDD- Institutul de Management şi Dezvoltare Durabilă.
Coorganizatori: Uniunea Scriitorilor din România, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.
Cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional.
Parteneri media: Radio România Cultural, ŞAPTE SERI, România literară, Observator Cultural, Cultura, www.agentiadecarte.ro

Andra ROTARU