Lucian Vasiliu şi Radu Vancu, laureaţii Congresului Naţional de Poezie, ediţia a IV-a

Vineri, 17 iunie 2011, ora 15:30, în Aula Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava, au continuat lucrările Congresului Naţional de Poezie, ediţia a IV-a, eveniment desfăşurat cu ocazia “Zilelor Eminescu”. Noul comitet de organizare a Congresului Naţional de Poezie a oferit scriitorilor aflaţi în sală ocazia de a dezbate pe tema acestei ediţii, “Poezia română contemporană în context european. Traduceri, editări, prezenţe în edituri, librării, reviste”, şi de a propune lucruri concrete, finalizate prin Apelul adresat de reprezentanţii Congresului Naţional de Poezie conducerii Institutului Cultural Român.

Lucrările Congresului au fost deschise de scriitorul Gellu Dorian, care i-a dat cuvântul lui Mircea A. Diaconu.

Trăim într-o epocă a CV-urilor

“Nu trebuie să ne facem niciun fel de iluzii nici în legătură cu Europa, nici în legătură cu “finanţiştii” de la noi, chiar dacă o vorbă veche spunea că “Europa e cu ochii pe noi” (…)

Suntem valoroşi, existăm prin noi înşine, avem un metabolism propriu, uneori putem crede că existăm datorită culturii aflate în spatele nostru de câteva sute de ani, prin urmare am putea spune şi “ce dacă Europa nu ne vede?”, “Care este rostul culturii: să fim văzuţi în afară sau să ne întemeiem pe noi înşine?”

Ce să facem ca să fim văzuţi în Europa? Nu contează ce eşti cu adevărat, contează cum te vinzi, cum arăţi, cum îţi construieşti imaginea. Deseori constatăm că valorile adevărate nu au nici un pic de vizibilitate. Mi se pare deseori că vizibilitatea devorează substanţa. Cred că ar trebui să fim vizibili prin noi înşine şi nu prin strategii de manipulare, de impresionare.

Valoarea reală a textelor pe care le propunem spre traducere este în balans. Poeţi români de primă mărime nu sunt citiţi nici în România. Aici în ţară e o problemă, dincolo de vizibilitatea din afară. (…) Dacă noi nu avem o imagine limpede, clară asupra a ceea ce se întâmplă la noi în ţară, de ce să cerem altora să ne vadă foarte bine? Cred că textele care pot crea un impact în afară sunt foarte puţine.

Pe lângă faptul că poetul e nevoit să se ocupe de un management al imaginii, acest lucru trebuie realizat de nişte instituţii: Poate MNAC, poate ICR…

Cei care scriu cu adevărat şi construiesc literatura română stau deseori în umbră. Printre instituţiile care ar trebui să contribuie la vizibilitatea literaturii române există universităţile şi critica literară. Dacă cultura română nu e văzută ca un organism, numele individuale spun în afară că nu există decât ele. Un poet trebuie să fie protejat în ţara lui, să propună ceva nou, şi apoi să aibă terenul potrivit pentru a deveni cunoscut.”, a spus Mircea A. Diaconu.

Literatura română circulă în lume prin reprezentanţii ei

“Literatura română circulă în lume prin reprezentanţii ei. Am fost, de exemplu, la un festival de literatură în Alger, şi am constatat că autori precum Herta Muller şi Mircea Cărtărescu sunt cunoscuţi. Misiunea de a intra în literatura străină este responsabilitatea celor tineri, a generaţiilor actuale de scriitori.”, a spus Adrian Alui Gheorghe.

“E momentul să începem să construim, e cazul să propunem nişte verigi pe care să începem să construim. Aş da nişte exemple concrete despre cum am putea exporta mai bine în afară literatura română: noi nu mai trimitem cărţi la Biblioteca Congresului American (biblioteca publică cea mai mare şi importantă a Statelor Unite ale Americii), aşa cum o făceam înainte de 1989. O altă metodă ar fi cea a bibliotecilor virtuale şi a înmagazinării în universităţi. Trebuie folosite mult mai mult lectoratele de limbă română din afară. La programe de creative writing din afară, ar trebui trimişi minimum 20 de tineri, în condiţiile în care aceştia cunosc limbi străine, având astfel ocazia să-şi facă contacte. Eu cred că pârghii există, însă ar trebui să ne luăm mai mult în serios, cu mai multă demnitate. “, a spus Doina Uricariu.

Tema congresului a fost dezbătută aprins, încercându-se sublinierea unor aspecte concrete, care să privească atât individualităţile, comunităţile, cât şi instituţiile.

În urma acestor propuneri de îmbunătăţire şi în ideea de continuitate a dezvoltării mijloacelor de promovare a literaturii române peste graniţe, reprezentanţii Congresului Naţional de Poezie, ediţia a IV-a, au trasat câteva concluzii clare formulate şi votate în Apelul Congresului.

Apelul Congresului Naţional de Poezie, ediţia a IV-a, adresat Institutului Cultural Român

Pentru ca valorile poeziei române contemporane, din geografii şi generaţii literare diferite, să fie mai bine cunoscute în ţările unde România are structuri şi programe de diplomaţie culturală, solicităm Institutului Cultural Român să aibă un dialog constructiv cu reprezentanţii Congresului Naţional de Poezie,  astfel încât să putem realiza împreună programe de promovare şi de traducere a poeziei române contemporane.

În acest sens, ICR este invitat să dezvolte un program de achiziţii de carte (în original şi/sau traducere) şi de reviste literare cu pagini de poezie română contemporană  pentru bibliotecile filialelor ICR din toată lumea, precum şi pentru bibliotecile naţionale din ţările respective; să finanţeze prima bază de date cu poezie contemporană românească; să creeze un fond de mobilitate pentru poeţii români invitaţi la manifestările de gen internaţionale.

Congresul Naţional de Poezie poate oferi expertiză calificată şi evaluatori pentru  proiectele ICR  dedicate poeţilor români. Congresul Naţional de Poezie a ales prin vot, pentru un mandat de doi ani, următorul Comitet Director: Gellu Dorian (Preşedinte), Nichita Danilov (vicepreşedinte), Leo Butnaru (vicepreşedinte), Cassian Maria Spiridon, George Vulturescu, Vasile Tărâţeanu, Andra Rotaru, Carmen-Veronica Steiciuc şi Dan Mircea Cipariu (purtător de cuvânt).

Lucian Vasiliu şi Radu Vancu, laureaţii Congresului Naţional de Poezie, ediţia a IV-a

Cea de-a treia zi a evenimentului “Zilele Eminescu” s-a încheiat cu lecturi şi recitaluri de muzică, la Cetatea de Scaun a Sucevei. În cadrul evenimentului, s-au decernat şi premiile Congresului Naţional de Poezie, ediţia a IV-a, pentru un poet consacrat şi un poet tânăr. În urma deciziei juriului format din Mircea Martin,  Ion Pop, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, Andrei Terian, Paul Cernat, Alexandru Cistelecan, Gellu Dorian şi Dan Mircea Cipariu, laureaţii au fost Lucian Vasiliu şi Radu Vancu.

Sâmbătă, 18 iunie 2011, “Zilele Eminescu”, se vor încheia cu un pelerinaj al scriitorilor invitaţi, la Mănăstirea Putna.

“Zilele Eminescu” au fost organizate de Consiliul Judeţean Botoşani, Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, Centrul Cultural “Bucovina” Suceava, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii “Mihai Eminescu”, Fundaţia Culturală “Hyperion-CB” Botoşani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoşani, USR, USR – Filiala Iaşi, USR Republica Moldova, Societatea Scriitorilor Bucovineni.

Parteneri media: AgentiadeCarte.ro, Radio România Cultural, Botoşăneanul, Evenimentein Direct.ro, stiri.botosani.ro

Andra Rotaru