spot_img

7 ore în direct cu Aleşii Poeziei şi ai Jazz-ului!

În noaptea de 20 spre 21 mai 2011, în Foaierul Teatrului Naţional de Operetă “Ion Dacian” din Bucureşti, a avut loc cea de-a treia ediţie a Maratonului de Poezie şi Jazz. 40 de scriitori contemporani de anvergură naţională şi internaţională din România, Ungaria şi Bulgaria au susţinut lecturi, acompaniaţi de reprezentanţi de marcă ai jazzului: Mircea Tiberian (pian), Nadia Trohin (voce), Chris Dahlgren (Statele Unite ale Americii, contrabas) şi Christian Lillinger (Germania, percuţie). Maratonul de Poezie şi Jazz, eveniment unic în România, a fost transmis în direct de coproducătorul evenimentului, Radio România Cultural. Antologia acestei ediţii a Maratonului de Poezie şi Jazz, apărută la Editura Tracus Arte, a fost lansată cu această ocazie, ca o mărturie scrisă a unui eveniment ce îşi propune să devină un reper anual al întâlnirii dintre artele poetice şi cele ale jazzului. Această ediţie s-a bucurat de sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi a avut ca partener Asociaţia Scriitorilor Bucureşti – secţia Poezie. Maratonul de Poezie şi Jazz a fost organizat de asociaţiile non-guvernamentale şi non- profit EURO CULTURART (preşedinte: Dan Mircea Cipariu), OPEN ART (preşedinte: Ioan Cristescu), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (director interimar: Lucian Chişu) şi Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian” (director general: Răzvan Ion Dincă). Sponsori: Golden Tulip Victoria, Stella Artois şi Xerox. Parteneri media: 24-FUN, Cultura, Luceafărul de dimineaţă, www.tamada.ro şi www.agentiadecarte.ro. Cea de a patra ediţie a Maratonului de Poezie şi Jazz va avea loc în vara anului 2012.

Seara a fost deschisă de o nouă ediţie a Bookcrossing (www.bookcrossingrrc.radiocultura.ro.), un proiect internaţional care se bazează pe participarea şi pe iniţiativa cititorilor. Astfel, a fost pusă în circulaţie antologia „Maratonul de Poezie şi Jazz”, Editura Tracus Arte, 2011, dar şi alte cărţi editate de Editura Tracus Arte.

În deschiderea propriu-zisă a lecturilor celor 40 de poeţi, Mircea Tiberian şi invitaţii lui de marcă din străinătate au entuziasmat publicul de la primele acorduri. Tânăra Nadia Trohin întruneşte deja toate calităţile pentru a deveni un nume important al jazz-ului, modalitatea în care interpretează şi simte muzica fiind electrizantă.

Un nume de referinţă al literaturii române contemporane şi un clasic în viaţă, scriitoarea Ana Blandiana, a fost prima care a deschis seria de recitaluri poetice. Publicul tânăr aflat în Foaierul TNO “Ion Dacian” a aplaudat îndelung, iar barierele “teoretice” ale delimitărilor generaţioniste au fost spulberate.

Încă de la primele lecturi, atât publicul cât şi scriitorii invitaţi au apreciat că această a treia ediţie este cea mai reuşită de până acum, cu poeţi valoroşi şi recitaluri pe măsură. Unii dintre scriitori, aflaţi pentru prima dată la acest eveniment, au mărturisit că această formulă, a întâlnirii celor două arte, poezia şi jazzul, aflate în dialog, este una rezonantă şi creatoare de spectacol.

“E prima dată când particip la acest festival de poezie, aflat acum la ediţia a treia. Am avut o surpriză plăcută. Organizare bună, public tânăr, poeţi interesanţi, transmisiune în direct la radio şi o seară de jazz mai puţin obişnuită (cu Mircea Tiberian al nostru, Chris Dahlgren şi  Christian Lillinger, percuţionistul simpatic care a „cântat” chiar şi la o sticlă de plastic de doi litri!). La ora actuală, Maratonul de Poezie şi Jazz e cel mai mare festival de poezie din ţară (cândva era cel de la Sighişoara, iar ultimul festival de anvergură a fost cel de la Sibiu, din 2007, organizat de prietenul meu Andrei Bodiu). La multe ediţii! Cu poeţi surprinzători şi jazz pe măsură (sau invers!).”, a declarat scriitoarea Simona Popescu.

Miruna Vlada şi Octavian Soviany au făcut o dezvăluire. Câteva dintre poemele pe care Soviany le-a citit la această ediţie au fost unele inedite, de dragoste, dintr-un volum ce va fi lansat în curând, cu titlul “Aproape de Mayerling”. O carte pe care cei doi poeţi o scriu împreună. Iniţial, poemele din acest volum au fost scrise separat, apoi s-a produs contopirea poetică.

“Mi se pare că la această ediţie s-au citit texte mai bune decât la ediţiile anterioare, iar show-ul şi publicul, de asemenea, mult mai interesant şi interesat.”, a declarat unul dintre coordonatorii acestei ediţii a Maratonului, Dan Mircea Cipariu.

Mai multe generaţii literare şi mai multe arte pe aceeaşi scenă

“Nu cred în teoria generaţiilor. Cred că există mai multe filiaţii care continuă transdecenal şi e o întreţesere, absolut naturală, între mai multe maniere de a înţelege poezia, iar Maratonul reuşeşte, cred, să demonstreze tocmai lucrul acesta. Că nu există generaţii literare care să se fractureze din 10 în 10 ani.”, a declarat Radu Vancu.

“Combinaţia dintre muzică şi poezie este ilicită. Fiecare intră cumva pe teritoriul celeilalte, nu poţi să scoţi muzica din poezie, şi nici muzica nu e muzică fără poezie. Pe undeva fiecare pretinde la un moment dat că e cealaltă. Cred că mă contrariază genul acesta de evenimente în care muzica şi poezia nu dialoghează real, ci sunt puse fiecare în căsuţa ei, iar asta subliniază pe undeva acest tip, aproape de impostură. Poezia e, în unele momente, în situaţia asta de impostură, când foloseşte cuvinte, dar, mai degrabă, ar folosi sunete şi invers. Când muzica ar pretinde pe undeva că ar nara ceva dar, de fapt, nu narează, pentru că ea nu vorbeşte despre ceva anume. Fiecare e la un moment dat pe teritoriul celeilalte, şi a le pune separat (lectură, recital muzical, lectură ş.a.) parcă subliniază acest fapt. E adevărat că e foarte greu să montezi un dialog (am văzut, de exemplu, între Harry Tavitian şi Denisa Comănescu), dar ei îşi cunoşteau muzica şi textele, repetaseră… Eu sunt incitat de ideea de dialog. Eu nu mă simt confortabil ca poezia să stea doar acolo, pe undeva, ideea de carte parcă a îngropat ideea de poezie. Poezia era cândva sunet, era cântare…iar cartea e un fel de mormânt, foarte dichisit, foarte ok, foarte premiat. Dar nu e primul loc în care trebuie să se ducă. Ea, ca să ajungă în sufletul omului, se poate folosi de nişte prieteni, cum sunt muzica ş.a. Şi în viaţă, aştept momentul când eu cânt şi tu citeşti, în acelaşi timp.”, a declarat Mugur Grosu.

“Combinaţia dintre poezie şi muzică cred că va fi viitorul, pentru că, textul simplu, scris, nu cred că va mai avea vreun succes la public. Relaţia dintre arte cred că va fi cea mai importantă, în viitor. (…) Nu ştiu dacă această combinaţie între “generaţii de poeţi” este cea mai bună formulă, pe undeva poate că ar fi trebuit să existe o delimitare. Pentru că există un public ţintă divers, pentru că sunt oameni care îi recunosc doar pe anumiţi scriitori şi se identifică numai cu poezia generaţiilor anterioare, pentru că sunt cei care se identifică cu poezia tinerilor, şi mai sunt cei care caută ceva nou.”, a mărturisit Iulia Militaru.

“Nu am citit poeme inedite. Pentru că se vor edita poemele mele de început, după 29 de ani, mai exact antologia “Cinci”, în care am debutat în `82 alături de Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Muşina. Astfel, am încercat un altfel de experiment, am citit poeme din tinereţea primă. Pariul pentru public, însă, a fost faptul că am propus aceste poeme, ca poeme noi. Cei care ar fi putut să ştie aceste poeme, erau mai puţini decât cei care nu le ştiau. Ce mă linişteşte e că oamenii stau ca la un spectacol, fără să plece. E lume care stă şi consumă poezie. Această ediţie mi se pare mai aşezată şi mai aplicată, e un eveniment la care lumea ştie ce caută.”, a spus Bogdan Ghiu.

“Mă simt onorată, pentru că nu am mai participat la un Maraton aşa de amplu, cu atâţia invitaţi. La Braşov, de exemplu, Andrei Bodiu şi Facultatea de Litere mai organizează un maraton de poezie. Mă bucur că acum, fiind aici, pot să asociez şi oamenii cu textele. (…) Cred că e o idee bună să combini poezia cu muzica.”, a spus Naomi Ionică.

“Mă bucur că mă număr printre cei 40 de poeţi invitaţi. Eu am sosit de la Adjud, unde s-a ţinut prima ediţie a Festivalului Emil Botta. Aici, acum, am sosit într-o altă lume scriitoricească. Probabil că am fost invidiat că am plecat de acolo, aici, la acest Maraton de poezie. Deci, sunt printre cei aleşi.”, a declarat Liviu Ioan Stoiciu.

“Mă simt foarte bine pentru că există o companie scriitoricească minunată, pentru că s-au adunat aici poeţi foarte buni. E un proiect reuşit. Am citit poeme inedite, de istorie, de scandal. Vor face parte dintr-o carte în care voi arăta perspectiva mea asupra istoriei, fără să mă rup nici de autobiografism, dar vorbind, lărgind perspectiva, şi despre problemele din istorie de care m-am lovit şi pe care nu le-am înţeles.”, a spus Moni Stănilă.

Poeţii din străinătate invitaţi la acest Maraton au fost impresionaţi şi ei de calitatea lecturilor şi de muzica aleasă de Mircea Tiberian, iar show-urile muzicale au fost completate de intervenţiile spectaculare ale lui Eugen Suciu sau Ion Mureşan. De asemenea, poemele celor care nu au putut să mai ajungă la Maraton au fost recitate de Dan Mircea Cipariu.

Noaptea de muzică şi poezie s-a încheiat la 5 dimineaţa, după 7 ore de transmisie în direct pe Radio România Cultural, cu acorduri de pian şi în aplauzele publicului.

Andra ROTARU

Articole recomandate

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508