spot_img
spot_img
spot_img

Evenimente Agenția de cArte

Turneul Național ”Vioara lui Enescu” continuă în alte trei orașe după triumful de la Ateneul Român din București

Turneul va ajunge la Brașov pe 27 noiembrie, la Deva pe 28 noiembrie și la Bistrița pe 29 noiembrie. Pe scenă vor urca cei patru violoniști de excepție: Gabriel Croitoru, care cântă la vioara Guarneri del Gesù "Catedrala" din 1731, Simina Croitoru la vioara Paul Kaul din 1931, Paul Răducanu la vioara Paul Kaul din 1930 și Mircea Dumitrescu la vioara Frères Pierre și Hippolyte Silvestre din 1835. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentelor.

Flavia Lupu prezintă „The Beauty Project”, la Art Safari 

Flavia Lupu se întoarce la Art Safari din 23 noiembrie 2024 până pe 15 decembrie 2024, pentru a treia oară, cu 10 testimoniale despre frumusețe și inteligență, cu 10 femei care vorbesc despre asta într-o dezbatere-eveniment. Astfel, „The Beauty Project”, găzduit de Art Safari, la Palatul Dacia-România de pe strada Lipscani din București, pune în discuție rolul și locul frumuseții în societatea contemporană și interoghează gândirea stereotipă și prejudecățile, printr-o instalație video, cu 10 canale, dublată de proiecție video, la care se adaugă o dezbatere, sâmbâtâ, 23 noiembrie 2024, începând cu 19.30, la care vor participa o parte din cele 10 femei remarcabile care s-au alăturat proiectului - Roxana Dumitrache / Oana Dragnea / Ștefana Samfira / Chris Simion-Mercurian / Elida Toma / Bianca Păduraru / Ligia Verkin Keșișian / Alexandra Zaiț / Laura Gruia / Andreea Chirițescu. Discuția va fi moderată de Daniel Nica - doctor în filosofie, bursier Oxford, autor al volumelor „Etică fără principii? Generalism şi particularism în filosofia morală contemporană” (2013); „Pastila roşie. Eseu despre moralitate şi fericire” (2015); „Eu? Autenticitatea și limitele sale morale, o incursiune pasionantă în filosofia autenticității” (2023). Instalația se găsește la etajul 1, ca preambul la „Femeile Pictore și Sculptore” și se va vedea și „ca o prefață” contemporană la aceasta – în contextul înflăcăratei dezbateri despre terminologie pe care a generat-o și va putea fi vizitată între 23 noiembrie și 15 decembrie 2024.

Concert cu Cristian Mandeal, Stefan Arnold și orchestra Filarmonicii Brașov

După succesul răsunător al concertului de săptămâna trecută, desfășurat cu sala plină, Filarmonica Brașov pregătește un nou eveniment special joi seară, pe 21 noiembrie 2024, la ora 19:00. Alături de Orchestra Filarmonicii Brașov, pe scena Sălii Patria revin doi mari artiști: dirijorul de renume Cristian Mandeal și pianistul Stefan Arnold, un reper al excelenței în muzica clasică europeană.

Scriitorul Cosmin Perța și poetul și artistul vizual Eugen Vuțescu, expoziții la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu

Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu  invită publicul să participe, începând cu data de 22 noiembrie,  de la ora 18:00,  la un dublu eveniment expozițional. Cosmin Perța, scriitor, nume de referință pentru literatura contemporană românească, cunoscut și pentru o serie de proiecte artistice interdisciplinare la intersecția dintre literatură și arte vizuale, propune două instalații cu caracter imersiv: audio (sound –design & poezie) și un video-poem. Eugen Vuțescu, poet și artist, prezintă  o instalație  vizuală complexă: pictură și obiect de tip ready-made asistat. Expozițiile semnate de cei doi pot fi vizitate, în spațiile muzeului, până pe data de 5 decembrie 2024.   

”Fața omului. Portrete de Dumitru Fusu”

Vineri, 15 noiembrie 2024, între orele 16:00 - 20:00, la Galeria Arbor.art.room din str. Transilvaniei nr. 11, sectorul 1, București, are loc vernisajul expoziției ”Fața omului. Portrete de Dumitru Fusu”, o selecție de portrete și autoportrete semnate de Dumitru Fusu, artist polimorf, afirmat nu numai ca actor și regizor, ci și ca poet și desenator talentat. Evenimentul încheie programul Asociației Arbor pentru 2024, dedicat maeștrilor din stânga Prutului. În expoziție pot fi văzute numeroase portrete, imortalizând personalități culturale de la Chișinău, colegi de scenă sau viață, realizate în cărbune și pastel, precum și o galerie de autoportrete cu el în ipostaze shakespeariene, născute din creația spectacolului ,,Veacul omului” după William Shakespeare. Expoziția ”Fața omului. Portrete de Dumitru Fusu” este organizată de Asociația pentru cultură și arte Arbor cu sprijinul familiei artistului și este deschisă până duminică, 15 decembrie 2024.

LA ȚINTĂ!

“Ai atâta realitate cât și când vrei, ai atâta poezie cât și când vrei!”

Radio România Cultural a difuzat, pe 19 noiembrie 2024, în cadrul emisiunii “Orașul Vorbește”, la rubrica “Lecturile Orașului”, un reportaj despre “Cartușeria” (editura Vellant), cel mai nou volum de versuri al scriitorului și managerului cultural Dan Mircea Cipariu, moderatorul longevivelor evenimente “Gala Tinerilor Scriitori” și “Maratonul de poezie și jazz”, transmise în fiecare an, în direct, de postul public de radio. Rubrica a avut ca punct de plecare un interviu mai amplu pe care realizatoarea Anamaria Spătaru l-a solicitat autorului și pe care îl redăm mai jos.

Fragilitatea adevărului și a percepției în era digitală

”Lista” de Yomi Adegoke este un roman actual care explorează complexitatea relațiilor moderne pe fundalul universului mediatic londonez aflat într-un ritm de viață foarte alert. Acțiunea se concentrează în jurul Olei Olajide, o jurnalistă feministă de prestigiu logodită cu Michael, un antreprenor de succes. Din exterior, relația lor pare perfectă, iar cei doi sunt considerați un cuplu puternic atât în viața personală, cât și în cea profesională. Însă totul se destramă atunci când numele lui Michael apare pe o listă anonimă online care circulă pe rețelele de socializare și acuză mai mulți bărbați de comportament sexual inadecvat. Această listă le bulversează total și iremediabil viețile.

O carte delicioasă despre isprăvile incredibile ale unui bunic de ciocolată

În repetate rânduri, Narine Abgarian a spus că nu vede prea multe diferențe între literatura pentru copii și cea pentru adulți. „Maniunea”, prima ei carte, a fost interpretată ca fiind una pentru copii, deși autoarea a avut în intenție să scrie o autobiografie, să descrie copilăria ei fericită din micuțul oraș armean Berd. Câțiva ani mai tâziu, un prieten scriitor i-a spus că a început o carte pentru cei mici, că are niște personaje interesante și idei, dar că l-a părăsit inspirația. Narine a fost de acord să intervină și așa s-a născut prima ei carte cu adevărat pentru copii: „Bunicul de ciocolată”, semnată împreună cu Valentin Postnikov și apărută în limba română la Humanitas Junior. „Când eram copil citeam cu mare plăcere. Și cred că am devenit scriitoare pentru că îmi plac foarte mult cărțile. Dacă veți dori să aveți o meserie creativă, oricare ar fi aceasta, este foarte important să citiți”, le-a spus Narine Abgarian copiilor cu care s-a întâlnit la lansarea care a avut loc, de curând, la București. Cartea „Bunicul de ciocolată” este ca o cutie de bomboane fondante. De altfel, chiar așa și arată coperta ei, iar imediat ce o deschizi simți parcă aroma dulciurilor frumos colorate, cu miros îmbietor și cu miez savuros.

Memorie, identitate și adevăruri adânc îngropate 

„Bastarda Istanbulului” este un roman tulburător și bogat în semnificații, care abordează teme precum identitatea, memoria și povara unei traume asupra generațiilor următoare. Având ca fundal Istanbulul zilelor noastre și diaspora armeană din Statele Unite, povestea analizează relațiile familiale, moștenirea culturală, dar și rănile încă vii ale genocidului armean. Asya Kazancı este o rebelă de 19 ani care trăiește în Istanbul. Ea este „bastarda” din titlu deoarece în jurul nașterii sale plutește un mister; trăiește într-o familie dominată de femei puternice și umbrită de un blestem care îi condamnă pe bărbații din familie să moară tineri. În paralel, se desfășoară povestea lui Armanoush Tchakhmakhchian, o tânără armeano-americană care călătorește la Istanbul în căutarea rădăcinilor sale. Armanoush, fiica unui tată armean și a unei mame americane, este prinsă între două culturi. Vizita ei la Istanbul, la familia Kazancı, dezvăluie secrete de familie ascunse.

Amintirea unei frumoase prietenii

Pînă să ajungă la capitolul despre prietenia sa cu Nichita Stănescu trec 168 de pagini din „(niște amintiri)”. Scrise în tranșe de cîteva mii de semne, cîte încăpeau săptămînal în Academia Cațavencu, amintirile lui Ștefan Agopian nu suferă în volum din cauză că au fost scrise în format de foileton. Memorialistul le orînduiește cronologic și cum are condeiul sigur, memoriile sale funcționează ca un bildungsroman, cu un umor sceptic, uneori de un cinism simpatic cum nu se poate mai potrivit cu lumea și vremurile pe care le evocă. Paginile de reconstituire a vremurilor copilăriei sînt împestrițate cu portrete de prieteni și de celebrități din gura Oborului, după cum îl duce pixul pe autor. Dar dacă dai umorul la o parte și te oprești la fapte, descoperi că tinerețea romancierului n-a fost deloc lejeră.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Solo show Francisc Chiuariu, la Galeria CREART 

„Evoluția tehnologică recentă și în special AI-ul își găsesc aplicabilitatea inclusiv printre pictori, existând, la momentul de față, diferite aplicații care plasează lucrările lor într-un cadru domestic minimalist sau exotic, după preferințe, prin așa-numitele «room mockups». Tendința de a oferi un spațiu expozițional virtual nu e chiar nouă dacă ne gândim la târgurile de artă online din pandemie cu acele «online (private) viewing rooms», la expozițiile în realitate virtuală sau la alte platforme imersive de prezentare a operelor de artă în mediul online. Dacă mai luăm în calcul și mania declanșată de către NFT-uri la începuturile lor, putem vedea parcursul unei lucrări de la atelierul artistului la colecționar (fie el public sau privat), via, eventual, expoziții, bienale sau târguri internaționale de profil, cel puțin la fel de fascinant precum tema lucrării în sine. Contextul în care apare o pictură din momentul în care părăsește atelierul artistului este, astfel, subiectul pe care expoziția de față își propune să-l exploreze prin selecția de lucrări semnate de Francisc Chiuariu, o prezență constantă în expoziții, bienale și târguri internaționale de artă și, totodată, martor al acestei recente schimbări de paradigmă din arta contemporană. Lucrările sale, expuse anterior în evenimente de referință, sunt prezentate acum într-o galerie instituțională care funcționează de obicei ca un clasic white cube, dar care, de această dată, folosește o modalitate de expunere împrumutată din estetica spațiilor virtuale de tip room mockup sau viewing room.” Ana Daniela Sultana

Solo show Sergiu Chihaia, la Galeria CREART

”Domenii aparent antagonice, ecologia și moda (nu doar cu înțelesul strict de fashion, ci în sensul său extins, care duce la obsolescența programată) sunt două repere care se potențează propice în practica artistică a artistului Sergiu Chihaia, indiferent de etapele de creație pe care el le parcurge, etape care se întind pe perioade de aproximativ cinci ani. Dacă acum un deceniu Sergiu Chihaia se remarca prin acele apariții arctice (pinguinii din hârtie), iar de 5 ani a început să folosească preponderent plastic în instalații conceptuale cu efecte remarcabile (proiecte comisionate inclusiv de branduri mari autohtone), expoziția de față face parte din demersurile sale care marchează trecerea într-o nouă etapă, dedicată, de această dată, lemnului. Colecționar asiduu de crengi a căror ramificație trimite către o estetică ecologică, Sergiu Chihaia este interesat în special de forma pe care lemnul o are și de felul în care o poate folosi în lucrările sale. De la nucul din curtea UNArte București, pe care l-a expus la Mogoșoaia în pandemie, la lemnul adus din Mexic când a fost cu un proiect artistic de grup sau lemnul găsit și șlefuit în vacanță la mare, Sergiu Chihaia are o relație foarte apropiată cu acest material. Aflată la intersecția dintre Eco Art și Arte Povera, având, de fapt, numeroase alte referințe și influențe, instalația „ECESIS” face apel la același tip de mesaj pe care personalități precum David Attenborough sau Sebastião Salgado îl transmit lumii, acela de conștientizare a impasului ecologic în care ne aflăm. Termenul „ecesis” (eng.) vine din greaca veche și se referă la capacitatea unei plante de a se adapta unui nou mediu. ” (Ana Daniela Sultana)

”METEORIC” de Gabriel Caloian, la ATELIER 030202

Vineri, 4 octombrie 2024, între orele 19.00 - 23.00, la ATELIER 030202 - Spațiu de Artă Contemporană / Sala Nouă-Teatrul de Comedie (str. Sf. Vineri, nr.11), are loc vernisajul ”METEORIC” de Gabriel Caloian, un eveniment selectat în NAG 2024 (Noaptea Albă a Galeriilor). „Meteoric”, noul proiect al artistului vizual Gabriel Caloian, explorează zone şi instrumente de reprezentare specifice imaginarului său artistic: inconștientul, haosul, paradoxalul, bizarul, ludicul, oniricul, satiricul etc. Reprezentări fluide ale unei post-lumi, forme hibridizate ale materiei în recompunere, morfologii ale hazardului, migrații reversibile dinspre figurativ către nonfigurativ, toate acestea sunt exhibate fragmentar, într-o nouă ordine, în realitatea imediată. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

„Folding Mirrors #2“,  solo show Georgian Bărbieru, la G15D

„Personala «Folding Mirrors #2» a lui Georgian Bărbieru este a doua expoziție din trilogia omonimă care a fost inaugurată în 2020 la ATELIER 030202. Dacă în prima parte a proiectului artistul se concentra pe procedeul de prelucrare a imaginii provenite din fashion advertising, respectiv pe modalitatea de împăturire a unor afișe de modă alb-negru, distorsionând materialul vizual asemeni unei oglinzi sparte (de unde și titlul), în selecția de față, expusă la G15D, el păstrează cromatica, dar mută focusul pe contur, abstractizând și mai mult forma de la care a pornit. A rezultat astfel o serie de desene după bannerele împăturite inițial, prin care Georgian Bărbieru își impune propriile reguli de process art: colectează și sortează ready-made-uri, le împăturește, desenează forma rezultată și, după această formă, creează obiecte din metal, după cum se va vedea într-o expoziție viitoare. Deocamdată, suntem invitați să explorăm aceste forme geometrizate desenate și să ne imaginăm parcursul lor de la hârtia pliată.“ - Ana Daniela Sultana

„Emotional Pollution” – solo show Otto Constantin, la Galeria CREART

„În mod recurent apare în practica artistică a lui Otto Constantin, în ambele modalități predilecte ale sale de expresie artistică – pictura și colajul textil – simbolul inimii. Aceasta este redată atât în mod direct, ca inimă a orașului sau ca pictogramă a jocurilor de noroc, cât și indirect, de exemplu prin alegerea cuplului ca temă a lucrărilor sale. În orice caz, fie că întâlnim cupluri, inimi sau orașe, aproape mereu se simte un aer balcanic în creația sa. În esență, selecția de față este alcătuită din lucrări ale proiectului său de anvergură Liberté, égalité, anxiété, expus anul trecut la Cluj, și lucrări din cea mai nouă serie a sa, Emotional Pollution, serie care, de altfel, se subscrie proiectului de sonoritate franceză mai sus menționat, dar poate funcționa și individual. Otto Constantin lucrează într-o mare măsură conceptual, astfel că titlurile au pentru el o importanță fundamentală, constituind deseori punctul de plecare al unei compoziții. Acesta este cazul și în Emotional Pollution – seria și expoziția. Prin acest solo show ni se relevă ocazia unui prim contact cu stilul deja recognoscibil al lui Otto Constantin (pentru cei nefamiliarizați cu artistul), respectiv prilejul de a vedea cele mai recente lucrări ale sale, în cazul celor care îi cunosc deja parcursul artistic.” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Mari romane contemporane citite integral, de autori, la Radio România Cultural

De curând, Radio România Cultural a anunțat că unul dintre romanele emblematice ale literaturii române contemporane, „Dimineață pierdută”, al Gabrielei Adameșteanu, va fi citit în întregime de autoare, în premieră absolută, la radio. Între timp și Dan Lungu a finalizat lectura romanului său “Sunt o babă comunistă”. Cu aceste lecturi-eveniment, care vor fi difuzate în foileton, on-air și online, postul de radio național lansează o nouă provocare pentru cititori și autori deopotrivă: aceea de a asculta cărți importante și a le cunoaște altfel, pentru că lectura autorului relevă întotdeauna noi și noi nuanțe, accente și sentimente, care pot să nu fie sesizate de cititor la simpla lectură pe hârtie. Vor urma alte importante romane contemporane, transpuse în întregime radiofonic, cu vocile autorilor lor. Anamaria Spătaru a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Radu Croitoru, managerul Radio România Cultural despre acest proiect de patrimoniu cultural național prin care mare romane contemporane sunt citite integral de autori la Radio România Cultural.

Studioul de carte

O carte relevantă pentru perioada electorală: „Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni”

„Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni” este o carte care pe de o parte vă va aduce zâmbetul pe buze când veți vedea cum au mințit unii oameni importanți doar pentru a da mai bine în ochii altora, de exemplu, sau cum autori celebri se țineau de șotii prin presa vremii. Dar veți vedea și cum alte minciuni, răspândite la scară largă, au făcut ca unele grupuri etnice sau minorități să fie oropsite secole întregi sau unele personalități istorice să fie reținute nu pentru ceea ce au făcut bun, ci pentru niște incidente ale vieții private, pentru care au fost făcute, pe nedrept, responsabile. Iar alte minciuni au provocat chiar întorsături dramatice ale istoriei. Poate că nu întâmplător Natasha Tidd alege lumea politică pentru a ne introduce în această istorie a minciunii subiectivă și ea, bineînțeles. „Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni”, de Natasha Tidd, a apărut la Editura Niculescu. Anamaria Spătaru a stat de vorbă cu Renata Roșu, redactorul cărții.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508